de Loreta Popa

- Este autoare a 78 de romane, 19 piese şi peste 100 de povestiri

Dacă luaţi orice carte a Agathei Christie ştiţi sigur că nu veţi putea să o mai lăsaţi din mâini până nu descoperiţi cine este autorul crimei şi mai ales modalitatea inedită prin care aceasta descrie întâmplările. Agatha Christie este, fără îndoială, cea mai cunoscută scriitoare din toate timpurile, cărţile sale fiind traduse în peste 40 de limbi şi vândute în 2 miliarde de exemplare. Agatha Christie a scris 78 de romane, 19 piese şi peste 100 de povestiri. Chiar există o vorbă care spune că doar Shakespeare şi Biblia au depăşit-o până acum.

Un copil timid, care nu reuşea să-şi exprime sentimentele
Agatha May Clarissa Miller s-a născut în 1890 la Torquay, Devon, Anglia. Al treilea copil al unei familii înstărite, foarte conservatoare. A fost educată acasă de o guvernantă şi abia în 1906 a fost trimisă să termine şcoala la Paris. Faptul că a stat acasă toată perioada copilăriei a determinat-o să-şi ocupe timpul şi mintea cu tot felul de jocuri. A fost un copil timid, care nu reuşea să-şi exprime sentimentele. A apelat în schimb la muzică pentru acest lucru şi, mai târziu, la scris. În tinereţe era o foarte talentată pianistă, dar şi cântăreaţă.
La 24 de ani se căsătoreşte cu pilotul Archibald Christie. În timp ce acesta îşi aduce contribuţia la Primul Război Mondial, Agatha Christie lucrează la Spitalul Crucii Roşii locale ca voluntar, iar mai târziu e transferată la dispensarul spitalului. Soţii Christie au locuit la Londra pe perioada războiului, timp în care s-a născut singurul lor copil, Rosalind. Aceasta s-a căsătorit în primii ani ai celui de-Al Doilea Război Mondial, şi în 1943 dădea naştere singurului nepot al Agathei, Mathew Prichard, care astăzi este preşedintele Agatha Christie Ltd.

Mamă a două personaje celebre: Poirot şi Miss Marple
Cu puţin sprijin din partea surorii sale, Agatha a dus la bun sfârşit primul său roman intitulat „Misterioasa Afacere de la Styles”, care l-a dăruit lumii pe cunoscutul detectiv belgian Hercule Poirot, personaj ce apare în nu mai puţin de 30 dintre romanele acesteia, printre care „Crima din Orient Expres” şi „Moarte pe Nil”. Cu mustaţa sa cerată şi micuţele celule cenuşii, meticulosul şi mult prea ordonatul Poirot cucereşte şi astăzi prin romanele Agathei. Romanul a fost publicat în 1920 de Editura Bodley Head, fiind vândut în 2.000 de exemplare după ce şase edituri respinseseră manuscrisul. Adevăratul succes a venit în 1926, atunci când este publicată cartea „The Murder of Roger Ackroyd”, care s-a vândut în 5.000 de exemplare la prima ediţie. Un alt personaj celebru al Agathei Christie, Miss Marple, s-a născut o dată cu „Murder la Vicarage”, în 1930. Miss Jane Marple, o fată bătrână ciudată din sătucul St. Mary Mead, avea să rezolve cu mintea sa cercetătoare tot felul de mistere, folosindu-şi intuiţia. Personaj în 12 romane, Miss Marple a făcut valuri în anii ’30. În cele din urmă, Christie a devenit regina incontestabilă a Epocii de Aur.

Dispariţia sa a ţinut Anglia cu sufletul la gură
Liniştea din căminul scriitoarei avea să dispară o dată cu anunţul căpitanului Christie cum că s-a îndrăgostit de o femeie mai tânără, Nancy Neele. Deja lovită de decesul mamei sale, în 1926, din cauza unei boli de plămâni, Agatha este complet luată prin surprindere. Invitat de câţiva prieteni în week-end, la Godalming, Archie avea deja bagajele făcute şi a plecat imediat, lăsându-şi soţia pradă dezamăgirii. Probabil astfel se explică desele sale căderi nervoase însoţite de accese de furie, izbucniri în lacrimi din orice şi golurile de memorie, uneori uitând cu ce nume să completeze cecurile.
Într-o seară, Agatha părăsea casa ducând cu sine o mică valiză. În dimineaţa următoare, maşina sa avea să fie descoperită lângă Lacul Silent Pool, Newlands Corner, Surrey, cu capota ridicată şi farurile aprinse. S-au găsit valiza, obiectele sale personale şi carnetul de conducere expirat. 500 de poliţişti au fost trimişi în căutarea sa şi s-a dat un premiu de 100 de lire pentru informaţii despre ea. Avioane au fost puse să survoleze terenul în căutarea sa, pentru prima dată în Anglia. A fost descoperită într-un mic hotel din Harrogate. S-a vehiculat ideea că a fost o încercare de a creşte vânzările cărţilor sale astfel, dar singura sa explicaţie pentru dispariţie a fost că a suferit o amnezie temporară. Până astăzi, experienţa celor 11 zile nu este cunoscută pe deplin, fiind extrem de controversată, mai ales că a ţinut Anglia cu sufletul la gură.

Pasionată de arheologie
Agatha a divorţat de Archie în 1928, iar în toamna aceluiaşi an, renumitul arheolog britanic Leonard Woolley a invitat-o în Orientul Mijlociu, unde era responsabil cu excavaţii în străvechiul Ur al Mesopotamiei. Agatha a revenit la Ur anul următor şi l-a cunoscut pe mai tânărul asistent al lui Wooley, Max Mallowan, cu care s-a căsătorit în 1930. Deşi a păstrat numele Agatha Christie în public datorită recunoaşterii sale ca scriitor, în particular era doamna Mallowan. Şi-a însuşit iubirea şi respectul soţului pentru civilizaţiile străvechi, mergând în nenumărate expediţii alături de acesta. De altfel, a şi realizat fotografii ale artefactelor descoperite.

Operele sale au devenit filme de succes
Agatha s-a bucurat de un mare succes cu piesele şi romanele sale misterioase. În 1952, una dintre cele mai cunoscute piese, „Cursa de şoareci”, a început să fie jucată, şi acest lucru a continuat până astăzi. Multe dintre romanele sale au devenit filme de succes în anii ’60 şi ’70, două dintre ele fiind recompensate cu Oscar, „Martorul acuzării”, 1957, şi „Crima din Orient Expres”, din 1974.
În 1971, Agatha Christie primea titlul de „Dame of the British Empire”.
Dame Agatha Christie Mallowan părăsea această lume la 12 ianuarie 1976, în Walllingford, Anglia, iar Sir Max Mallowan, la scurt timp după soţia sa, în 1978. Cei doi se odihnesc în cimitirul parohial din St. Mary, Cholsey, Oxfordshire. Niciun alt scriitor nu a mai înflăcărat imaginaţia cititorilor aşa cum a reuşit Agatha Christie.

Iubea golful, pianul şi merele

Folosind pseudonimul Mary Westmacott, Agatha Christie a publicat şase romane de dragoste, două cărţi de poezie, o carte pentru copii şi două autobiografii. Christie a reuşit să scrie în medie cam două romane pe an. La început le-a scris de mână, apoi a utilizat o maşină de scris. Scria oriunde, în cadă, pe chiuvetă, pe masa din sufragerie.... De asemenea, din 1958 până la moartea sa a fost preşedinta Clubului Detectivilor de la Londra, un club privat pentru scriitorii de romane de mister. Era cunoscută pentru iubirea sa pentru golf, pian şi mai ales pentru mere.

„M-am bucurat enorm de secunda în care am înflorit pur şi simplu când am terminat cu emoţiile şi relaţiile personale; brusc, la vârsta de 50 de ani, am descoperit că mi se deschide o nouă viaţă înainte, plină cu lucruri la care mă pot gândi, le pot studia sau despre care pot citi măcar. Este ca şi cum ideile şi gândurile prind să crească înlăuntru, ridicându-se la lumină” („Autobiografie”, 1977)