de Elena Şerban

Puţini sunt savanţii ale căror descoperiri să fie atât de folositoare şi atât de folosite de oameni cum e cazul lui Wilhelm Conrad Röntgen. Născut la 27 martie 1845, în Lennep, în Germania, Röntgen este inventatorul razelor X, radiaţii folosite în tratamentul tumorilor canceroase, pentru distrugerea ţesuturilor bolnave. De asemenea, ele permit vizualizarea organelor în scopul diagnosticării unor afecţiuni. În copilărie, Röntgen s-a mutat în Olanda, unde familia sa avea rude destul de înstărite. De altfel, datorită ajutorului acestora, Wilhelm a urmat cursurile Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii din Utrecht, dar şi ale Institutului Politehnic din Zürich. În acea perioadă, Wilhelm s-a căsătorit cu Anna Bertha Ludwig, împreună cu care a avut o fiică, Josephine Bertha Ludwig.

Chiar dacă în copilărie nu dovedea aptitudini deosebite pentru tehnică sau fizică, după terminarea facultăţii a început să fie din ce în ce mai pasionat de experimente. De altfel, el a descoperit razele ce îi poartă numele din pură întâmplare, experimentând în laboratorul său efectele descărcărilor sarcinilor electrice de mare intensitate prin tuburi de sticlă umplute cu gaz la presiuni foarte joase.

Prima radiografie din lume a fost făcută la scurt timp de Röntgen, el surprinzând pe clişeele fotografice oasele şi inelul unei mâini a soţiei sale. Se spune că, după ce şi-a văzut scheletul mâinii, femeia a exclamat că şi-a văzut moartea.

Din 1895, Röntgen şi-a petrecut restul vieţii în laborator, studiind acest fenomen, pentru care a şi primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1901. Röntgen nu a vrut să obţină bani de pe urma invenţiei sale, pe care, de altfel, nici nu a patentat-o. A donat pentru cercetări suma obţinută în urma câştigării Premiului Nobel şi a lăsat prin testament ca razele pe care le-a descoperit să nu îi poarte numele.

A murit la 10 februarie 1923, în urma unui carcinom intestinal.