de Laura Zmaranda

Dintotdeauna, arta a fost o modalitate de exprimare prin care universul nostru spiritual s-a împletit cu realitatea. Fie că vorbim despre poezie, muzică, sculptură sau dans, fiecare încorporează propria vibraţie şi deschide porţile spre lumea nevăzută a fanteziei. Dar iată că acest tărâm fără graniţe şi fără formă al fanteziei se vede captiv într-o umilă foaie de hârtie. Prin pliurile riguroase ce transformă hârtia în creaţie, acesta prinde conturul unora dintre cele mai inedite creaţii. Cristina Leau, studentă la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, este cea care ne-a ghidat paşii prin lumea deosebită a figurinelor din hârtie.

Imaginaţia este singura limită
Cu ocazia acestei incursiuni ne-a mărturisit că este fascinată de arta origami, pe care o defineşte ca fiind posibilitatea de a transforma ceva în altceva. „Suntem înconjuraţi de hârtie, pe oriunde te uiţi poţi vedea un pliant aruncat pe jos, un afiş aproape dezlipit, hârtie care poate deveni ceva extraordinar, poate să ia forma unui animal, poate să se transforme într-o floare, poate deveni orice cu ajutorul imaginaţiei tale şi a devotamentului tău”. După cum ne-a spus interlocutoarea noastră, origami este o artă străveche, originară din Japonia, care se practică încă din secolul al XVII-lea. Numele de origami (oru = a îndoi şi kami = hârtie) a fost adoptat în 1880, până atunci folosindu-se termenul de orikata. Arta origami presupune îndoirea hârtiei fără a folosi lipici, până se ajunge la o anumită formă. Deşi există şi categorii de forme tradiţionale, arta origami contemporan uimeşte prin împingerea graniţelor de la creaţii simple, cum ar fi cocorul, crinul, barca, până la forme complexe de dragoni, ceasuri cu cuc şi multe altele. Formele de hârtie nu au o limită de complexitate, limita fiind propria imaginaţie. Cu multă migală se poate realiza un simplu cocor, un şarpe cobra căruia îi realizezi solzii sau un dragon cu aripile foarte detaliate. În ceea ce priveşte stilurile de origami, acestea sunt tradiţional, modular, tessellation, kusudama, golden venture. Cel tradiţional presupune plierea unui pătrat de hârtie fără a folosi lipiciul sau foarfeca şi crearea unei anumite forme, fie ea din spectrul floral sau din faună. Stilul modular presupune folosirea mai multor unităţi, care se îmbină între ele pentru a crea forme geometrice. Foarte asemănător este şi stilul kusudama, care este reprezentat prin crearea diferitelor bile florale alcătuite din diferite unităţi lipite sau cusute între ele. Golden venture presupune crearea modelelor 3D cu ajutorul unor triunghiuri, iar tessellation constă în crearea unui tipar, de obicei cu motive florale sau geometrice, care se repetă.

Un meşteşug ce se naşte din răbdare şi migală
Origami este o foarte bună modalitate de a dezvolta atenţia, imaginaţia şi perseverenţa copilului, care are astfel posibilitatea de a crea ceva din nimic. Cu primul pliu pe care îl face hârtia, fantezia copilului este pusă la încercare. Deşi este o artă care presupune mulţi ani de practică, la fel ca toţi marii artişti trebuie să începem cu paşi mici, care înseamnă învăţarea formelor de bază, a celor tradiţionale, iar apoi să creştem nivelul de dificultate a modelelor. Hârtia joacă un rol foarte important, pentru că, în funcţie de complexitatea modelului, aceasta trebuie să fie mai subţire, pentru a putea suporta suprapunerea de pliuri. În plus, trebuie să aibă o „memorie bună”, astfel încât pliurile să fie vizibile pe tot parcursul creaţiei. În funcţie de ceea ce vrem să creăm se poate folosi hârtia de mătase, cea de xerox sau hârtia specială de origami, chiar şi hârtia cu diferite inserţii. Pentru stilul kusudame, spre exemplu, cel mai bine se pretează hârtia de împachetat cadouri, datorită diversităţii de modele şi a splendorii imprimeului. Desigur, cel mai frumos se lucrează cu hârtia de origami.

Aprecierea va veni în timp
Despre viitorul acestui meşteşug, Cristina Leau afirmă că origami este o artă care va înflori din ce în ce mai mult. În timp, aceasta va deveni foarte cunoscută şi apreciată, pentru că românii par să accepte şi să îndrăgească această artă minunată de pliere a hârtiei. În ultima vreme, peste tot prin oraş, în magazine, în librării, în vitrine se regăsesc tot mai multe modele de origami. Pe lângă acest tip de popularizare, origami face parte şi din programa şcolară. În plus, în diferite regiuni ale ţării se organizează ateliere pe această temă, asta şi pentru că sunt destul de mulţi artişti implicaţi în acest gen de artă. Cu toate că există speranţe reale ca origami să devină din ce în ce mai cunoscută, spre deosebire de evenimentele realizate în străinătate, noi avem dezavantajul de a ne rezuma strict la ateliere de iniţiere sau de aprofundare, şi din când în când mai organizăm câte o expoziţie. Asta în vreme ce în alte ţări se realizează concursuri şi expoziţii cu un ecou mai mare.

• Cea mai complexă lucrare a Cristinei Leau a presupus realizarea unei rochii din hârtie prin tehnica tessellation. Deşi tehnica în sine nu presupune un grad ridicat de dificultate, este nevoie de foarte multă răbdare. Rochia din hârtie a fost gata în aproximativ două săptămâni.
• Prezentă la o expoziţie origami organizată în urmă cu câţiva ani, Cristina a adus un omagiu lui Sadako Sasaki, una dintre victimele bombei de la Hiroshima. Aceasta avea doar 2 ani când bomba atomică a explodat la doar doi kilometri de casa sa. Sadako Sasaki a început din acel moment o luptă cu propriul destin, marcat de suferinţă şi de boală. A încetat din viaţă la 12 ani, ca urmare a efectelor bombei atomice, rămânând în memoria poporului japonez ca un simbol al inocenţei victimelor celui de-al Doilea Război Mondial. În amintirea sa, Cristina a creat 1.000 de cocori realizaţi din hârtie reciclată, cu dimensiunea de 2 cm.