de Laura Zmaranda

Anul 1783 marca un moment de răscruce în istoria zborurilor către cer. Parisul avea să fie martorul tăcut care a asistat la înălţarea primului balon cu aer cald, o „maşinărie” inedită, despre care se credea la vremea aceea că se ridică de la pământ datorită fumului rezultat din arderea paielor şi frunzelor. Astăzi, ca şi atunci, imaginea baloanelor cu aer, care „navighează” lent în albastrul văzduhului, are ceva hipnotic. Deşi sunt mai puţin întâlnite în ţara noastră, am aflat cu surprindere că şi la noi baloanele cu aer cald au început să prindă „aripi”. Curioşi să încercăm sentimentul libertăţii pe care îl conferă acest tip de agrement, am pornit într-o călătorie imaginară către limitele cerului, purtaţi doar de fantezie şi de aerul care umflă anvelopa balonului. Mihai Ilie este unul dintre puţinii piloţi de baloane cu aer cald din România, şi are meritul de a deţine recordul naţional de altitudine de 11.063 m şi recordul de distanţă de 119 km. Experienţa sa în pilotarea gigantului însufleţit de aerul cald ne dă asigurări că vom avea parte de o călătorie şi o aterizare fericite.

Principiul lui Arhimede este cel care îi dă viaţă
- Pentru început să facem o „revizie” a balonului cu aer cald. Care sunt componentele lui?
- Acesta are în componenţă o anvelopă din pânză de poliester sau poliamidă, o nacelă din ratan - o „răchită”’ mai asiatică -, un arzător ce încălzeşte aerul din interiorul anvelopei, butelii de combustibil (propan sau GPL). În funcţie de mărimea balonului, greutatea acestuia poate fi între 300 kg şi 1.000 kg, iar sarcinile suportate pornesc de la două persoane până la 24 de persoane. În ceea ce priveşte diametrul, acesta poate măsura de la 15 m la 30 m. Înălţimea la care se poate ridica este dată de mărimea balonului. Recordul mondial este de peste 20.000 m, iar cel naţional, deţinut de mine şi Mugurel Ionescu, este de 11.063 m. Mecanismul de funcţionare se bazează pe Principiul lui Arhimede. Balonul „pluteşte” în aer datorită diferenţei de densitate a aerului din interior faţă de cel exterior.

- Cât timp se poate menţine la înălţime un balon cu aer cald?
- În funcţie de cantitatea de combustibil de la bord şi, implicit, de mărimea balonului, acesta poate pluti de la o oră până la 24 de ore. La o oră de zbor se consumă aproximativ 80 l de combustibil.

- Există şi alte tipuri de baloane decât cel pe care ni l-aţi prezentat până acum. Care sunt acestea?
- Într-adevăr, există şi baloane cu gaz. În acest caz, ele sunt umplute cu un gaz mai uşor ca aerul. În trecut se folosea hidrogenul, iar în prezent se utilizează heliu. Un alt tip de baloane îl reprezintă cele mixte, care au în interior balonete umplute cu heliu, dar care au şi arzător cu propan. Acestea sunt, în general, folosite pentru zboruri de lungă durată.

15 ani de la primul zbor făcut în România
- Cu siguranţă, fiecare dintre noi visează măcar la câteva clipe de zbor în nacela balonului, dar cât de sigură este o astfel de experienţă?
- Probabil că este cea mai sigură modalitate de zbor, întrucât balonul se comportă asemeni unei paraşute atunci când nu mai poate fi încălzit. În contextul acesta nu există riscul de a se prăbuşi pur şi simplu.

- Ce presupune a fi pilot de baloane?
- În primul rând, este necesară o licenţă de pilot, ce se obţine în urma susţinerii unui examen. Cursul de pilotaj necesită minimum 16 ore de zbor şi 70 de ore de teorie la nouă materii: legislaţie, meteo, navigaţie, cunoaşterea aeronavei, principii de zbor şi altele. La fel de importantă este şi licenţa medicală minimum clasa a II-a.

Libertate şi clipe de neuitat
- Călătoriile de acest fel nu au o istorie foarte îndelungată în ţara noastră. Cum a început pentru dumneavoastră această experienţă inedită?
- Sunt pilot de balon din anul 1998, atunci când am absolvit o şcoală de zbor din Ungaria. Practic, primul zborul cu balonul cu aer cald în România a fost realizat la iniţiativa unei firme autohtone care era interesată de posibilitatea publicităţii prin intermediul balonului. Următorii paşi au fost achiziţionarea unui balon din Ungaria şi iniţierea în tainele unui astfel de zbor a doi piloţi. Cât despre investiţia iniţială, aceasta a fost în jur de 35.000 de dolari, sumă care a fost amortizată într-un timp scurt. Ideea s-a dovedit a fi una genială, lucru confirmat de impactul foarte mare pe care l-a avut asupra oamenilor. A fost prima oară când pe cerul României s-a înălţat un balon cu aer cald. Era o noutate care a fost primită cu mult entuziasm şi curiozitate.

- Pare să fie mai degrabă o pasiune profundă decât o simplă afacere.
- Este o pasiune întreţinută nu doar de adrenalina zborului în sine, ci şi de splendoarea şi bucuria unui astfel de zbor. Este greu de descris în cuvinte libertatea şi senzaţiile de vis pe care le încerci în zbor, plăcerea de a admira tocmai din înaltul cerului locuri şi peisaje, pe care altfel nu ai cum să le vezi, nu are limite. Din nacela balonului, imaginile care se dezvăluie privirii sunt altfel, aproape că au un strop de irealitate, care te face să trăieşti clipe de neuitat. Sunt sentimente pe care oricine le poate trăi şi mi-am dorit ca şi eu să fiu unul dintre oamenii care încurajează acest tip de agrement. La momentul actual deţin împreună cu Mugurel Ionescu un balon cu aer cald, dar colaborez şi cu alţi proprietari de baloane, astfel încât, dacă este nevoie, putem oferi o „escadrilă” întreagă.

E costisitor, dar merită

- Sunt anumite zone deasupra cărora organizaţi zboruri?
- Zburăm frecvent în apropierea Bucureştiului, dar putem zbura în orice zonă, în funcţie de interesul clienţilor şi de regimul legal. Există reglementări aeronautice pe care le respectăm în totalitate, fie că e vorba despre spaţiu aerian sau terestru. O echipă este formată din patru persoane, pilot plus trei ajutoare. Costurile unui zbor de agrement pentru patru persoane sunt de 600 de euro, iar zborul durează o oră. Pentru mulţi poate părea un preţ mare, însă este unul justificat. Asta pentru că şi proprietarii de baloane au costuri foarte mari, având în vedere că este necesar un spaţiu de depozitare, mijloc de transport al balonului şi permanent o echipă de trei persoane care să ajute la manevrarea acestuia. Dacă ţinem seama şi de reparaţiile şi întreţinerea curentă a balonului şi a echipamentelor, putem spune că este o activitate dificilă şi costisitoare, dar care oferă satisfacţii extraordinare.

• Câmpul Cetăţii din judeţul Mureş şi Baia Mare sunt locaţii care găzduiesc anual singurul eveniment sportiv în care baloanele cu aer cald sunt vedetele. Manifestarea este recunoscută drept Parada Baloanelor cu Aer Cald.
• În afara propriului record cu care se poate mândri, Mihai Ilie a fost cel care a manevrat balonul din care pilotul Marius Duţă a realizat un record mondial pentru săritura cu parapanta de la o altitudine de 10.761 m.
• În România, primul zbor realizat de un pilot român a avut loc în 1998. La momentul actual, în ţara noastră există aproximativ 12 baloane şi zece piloţi specializaţi pe acest tip de zbor.