de Dana Purgaru
- O comoară a Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării
Situată în nordul Lacului Razim (sau Razelm, cum mai este cunoscut), în apropierea localităţii Iazurile, se poate întâlni Insula Popina, o „oază” fascinantă de uscat, o întindere retrasă, înconjurată de apă, un magnet pentru numeroase specii de păsări ce-şi găsesc acolo liniştea. Departe de pasul omului şi de privirile iscoditoare, viaţa pe Popina nu cunoaşte dimensiunile timpului şi nici „petele” civilizaţiei; doar anotimpurile o străbat agale şi uneori câte o barcă ce duce un turist zelos.
Adăposteşte multe lucruri încă nedesluşite
Puţini români care şi-ar dori să ajungă pe o insulă pustie şi merg cu gândul spre zone exotice, îndepărtate, ştiu că acest vis e mai aproape decât şi-ar fi imaginat vreodată. Un astfel de loc poate fi vizitat chiar la noi în ţară, în judeţul Tulcea, în frumoasa noastră Deltă.
Insula Popina face parte din Podişul Măcinului şi, deşi nu are decât 98 de hectare, adăposteşte mistere pe care oamenii de ştiinţă nu le-au desluşit încă, ce se ascund în solul ei, dar şi pe acesta, unde se lăfăie la soare nenumărate specii inedite de plante şi mişună o multitudine de vieţuitoare rare.
Este protejată prin lege
În perioada 1948-1994, Insula Popina a fost rezervaţie naturală, iar după 1994 a devenit loc strict protejat din Rezervaţia Biosfera Delta Dunării.
Deşi în ziua de azi prezenţa ei trece neobservată, în Antichitate, istoricul grec Ptolemeu a menţionat prezenţa Insulei Eukon într-o descriere a unei lupte navale a romanilor cu geto-dacii în Golful Helmyra. După unele păreri, această Insulă Eukon este de fapt actuala Insulă Popina.
Din Antichitatea târzie, aluviunile dunărene şi marine au închis golful înconjurător - denumit Helmyra după Ptolemeu sau Halmyris după naturalistul roman Plinius -, pe care l-au transformat treptat într-un liman numit Iancina în Evul Mediu şi Razim sau Razelm (nume dat de lipoveni) în epoca modernă.
Sanctuar pentru păsările migratoare
Datorită faptului că este izolată de continent, Insula Popina a putut conserva numeroase specii de plante ierboase specifice stepei dobrogene, ce constituie locul de cuibărire a unor păsări şi habitatul unor reptile, printre care se numără şarpele de apă şi miriade de insecte, unele dintre ele veninoase. De altfel, cele 98 de hectare reprezintă un loc de popas important pentru păsările migratoare. Primăvara, în această zonă cu vegetaţie săracă şi pitică poposesc pentru a creşte pui codobaturi din Congo, privighetoarea roşcată (Luscinia megarhynchos), presura cu cap negru (Emberiza melanocephala), ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra), călifarul alb (Tadorna tadorna) şi cel roşu (Asarca feruginea).
Văduva neagră se simte aici ca acasă
Printre nevertebratele din sanctuarul Popina se numără rarităţi cum ar fi păianjenul veninos Văduva neagră (Lactrodectus tredecimguttatus) şi miriapodul gigant Scolopendra cingulata, ce poate ajunge chiar şi la 30 cm. Insula aceasta este singurul loc din lume unde se găseşte cosaşul endemic Isophya dobrogensis.
Oamenii de ştiinţă studiază încă bogăţia oferită de această micuţă insulă atât de plină de viaţă şi totuşi... pustie de umanitate.
• În perioada neolitică, litoralul de la Lacul Sinoe până la Insula Popina a fost vatra de formare şi de evoluţie a civilizaţiei numite Hamangia (5000-3000 î.Hr.)
Insula Popina a fost subiect de film, dar şi de poveste. În anul 1985, regizorul Ion Bostan (1914-1992) a realizat un documentar video cu titlul „Balena de piatră (Insula Popina)” în „Ciclul Delta Dunării - sanctuar al naturii... Delta insolită”. De asemenea, în anul 2002 s-a editat colecţia de proză a Alexandrei Fenoghen cu titlul „Aproape poveşti” (Editura Kriterion, Bucureşti-Cluj, 2002), în care Insula Popina apare în povestirea fantastică „Judecata”.
• Izvoarele uşor mezotermale ce apar pe ţărmul nordic al insulei sunt încă nestudiate de oamenii de ştiinţă şi conferă acesteia un plus de interes ştiinţific la nivel internaţional