de Diana Georgescu
- Raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) preconizează că, până în 2020, depresia va fi a doua dintre cele mai răspândite boli la nivel mondial, după afecţiunile inimii. Un studiu publicat recent de Earth Institute (Institutul Pământului), din cadrul Universităţii Columbia, plasează România printre ţările din Uniunea Europeană cel mai puţin fericite. Este la îndemâna noastră să înţelegem fericirea şi să îmbunătăţim nivelul acestei stări.
Pentru unii înseamnă liniştea interioară
Fericirea a devenit un domeniu de studiu încă din anii ’80, în prezent fiind o materie predată la universităţi de renume precum Harvard, Stanford sau Pennsylvania. Ştiinţa care studiază fericirea şi comportamentele comune ale persoanelor fericite este denumită psihologie pozitivă. Cercetătoarea britanică în domeniul fericirii Ilona Boniwell, care este şi specialistă în psihologie pozitivă, a realizat un studiu pe un eşantion de 1.000 de persoane, care au fost întrebate: „Ce înseamnă fericirea pentru tine?”. Rezultatele au fost surprinzătoare, 56% dintre respondenţi asociind fericirea cu starea de satisfacţie.
Conform dicţionarului, starea de satisfacţie înseamnă a accepta lucrurile aşa cum sunt. O altă interpretare se referă la satisfacţia mentală sau emoţională, mai ales liniştea sufletească. Atunci când respondenţii au fost întrebaţi ce a contribuit la satisfacţia lor, dr. Boniwell a primit răspunsuri foarte practice şi concrete, de genul: „Pentru mine, fericirea se referă la liniştea personală”; „Fericirea înseamnă a merge la culcare liniştit şi a te trezi a doua zi”; „Fericirea este atunci când eşti OK în interior cu locul unde eşti şi cu cine eşti”; „Înseamnă să fii împăcat cu mersul lucrurilor”; „Fericirea este atunci când scoţi câinele la plimbare”.
Vizita de recunoştinţă, o cale spre satisfacţie
Conform părerii psihologilor pozitivi, aprecierea lucrurilor mărunte poate ajuta în depăşirea momentelor dificile. Acestea pot crea o stare de satisfacţie, chiar şi atunci când este străbătută o perioadă dificilă. Practicând recunoştinţa şi alegând conştient gânduri constructive, vom obţine un impact pozitiv pe termen lung asupra sănătăţii şi stării de fericire. Lynn A. Robinson, expert american în tematica intuiţiei, oferă câteva îndrumări pentru a putea alege fericirea:
- „Notaţi-vă lucrurile bune” - este esenţial ca atenţia să fie focusată pe aspectele pozitive, pe lucrurile care merg bine. Astfel se va îndepărta senzaţia copleşitoare că totul este pierdut;
- „Găsiţi timp pentru recunoştinţă” - aceasta trebuie practicată, conform sfaturilor lui Robinson, pentru a împărtăşi semenilor aprecierea pentru unii dintre ei. Martin Seligman, considerat părintele psihologiei pozitive, descrie în cartea sa „Fericire autentică” o tehnică numită „vizita de recunoştinţă”. Ea constă în alegerea unei persoane însemnate, căreia i se cuvin mulţumiri. Acesteia i se adresează o scrisoare, apoi i se cere permisiunea de a o vizita şi i se citeşte scrisoarea cu voce tare;
- „Practicaţi jocul bucuriei” - este, în esenţă, o cale de a găsi în fiecare situaţie partea pozitivă, poate chiar o inversare a percepţiei. De exemplu, dacă o perioadă extrem de dificilă a fost depăşită, trebuie să fie privită de maniera „slavă Domnului că am trecut peste ea, că am avut puterea de a o traversa”. În felul acesta, echilibrul va fi regăsit, iar ţelurile imediate vor fi atinse.
Bunătatea are puterea de a transforma o comunitate
Există adevăruri universal valabile, care depăşesc graniţele religiilor. Bunătatea este unul dintre ele, susţine Randy Taran într-un articol recent din „Huffington Post”, parte a unei serii denumite „Alfabetul fericirii”. Manifestarea ei aduce la suprafaţă tot ceea ce avem mai bun în noi, în fapta în sine şi în cei care observă actul ca atare. În acest fel, nu este niciodată conţinută de un singur act, ci are o influenţă puternică şi puterea de a erupe şi a transforma o întreagă comunitate. Are această capacitate de a călători, de a se răspândi şi a inspira.
Într-o lucrare scrisă în anul 2009, la Harvard, studenţii au fost chestionaţi asupra celui mai recent moment în care au cheltuit 20 sau 100 de dolari pentru ei sau pentru alţii. Rezultatul a arătat că cei care au dăruit banii erau mult mai fericiţi decât cei care au cheltuit pentru sine. Acest sentiment plăcut îi inspiră adesea pe oameni să dorească să repete experienţa, pentru că senzaţia este extrem de plăcută, mai ales când există o legătură cu persoana pe care aţi ajutat-o. În acest fel, ştiţi că aţi contribuit cu ceva şi vă dă un sentiment care durează mai mult decât plăcerea obţinută din acumularea unor bunuri efemere, de care v-aţi putea plictisi curând. Cei care practică generozitatea şi bunătatea câştigă, pe termen lung, mai mult decât ceea ce dăruiesc.
Banii nu sunt necesari pentru a manifesta bunătate. Este suficient să zâmbiţi unui necunoscut, să ascultaţi ceea ce cineva se străduieşte să exprime, să acceptaţi pe cineva aşa cum este. Amintiţi-le celorlalţi despre acest lucru, chiar dacă ei nu îl sesizează. Uneori, simplul fapt de a avea încredere în cineva îi poate da aceluia puterea de a face următorul pas. Aveţi mai multă putere decât conştientizaţi de a schimba ziua cuiva, de a-i face viaţa mai frumoasă, de a fi schimbarea pe care toţi o căutăm.
• Conform aceluiaşi studiu, World Happiness Report pe 2013, Danemarca, Norvegia, Elveţia, Olanda şi Suedia sunt ţările din lume cel mai fericite. Din cele 156 de state evaluate, România se află pe locul 90, înaintea Ungariei şi Bulgariei, dar în spatele Greciei sau Libiei
„Fericirea nu o primeşti de-a gata. Ea vine din acţiunile tale”, susţine una dintre învăţăturile lui Dalai Lama, cel mai înalt grad spiritual în Tibetul secolului al XVII-lea şi până în secolul al XXI-lea. Budiştii din Tibet consideră că Dalai Lama este una dintre multiplele reîncarnări ale lui Avalokiteśvara (Domnul care se uită în jos). Scopul principal al sistemului tibetan constă în lărgirea şi cultivarea minţii printr-o mare varietate de cunoştinţe. În ceea ce priveşte standardele avansate de educaţie seculară, aceasta include teatrul, dansul şi muzica, astrologia, poezia şi compoziţia. Perspectiva Budistă asupra sensului vieţii este concentrată într-un alt îndemn: „Semeni o faptă, culegi un obicei; semeni un obicei, culegi un caracter; semeni un caracter, culegi un destin.”
„Lumea ne frânge pe toţi, dar mulţi se întăresc în locurile frânte. Îţi doresc să fii puternic, chiar dacă treci prin momente de suferinţă” - Ernest Hemingway