de Elena Şerban

Este omul fără de care războaiele ar fi durat poate mai mult. Dar s-ar fi soldat poate cu mai puţine victime. Este un rus al cărui nume a devenit sinonim cu lupta de gherilă şi cu războiul.

Mihail Timofeevici Kalaşnikov s-a născut la 10 noiembrie 1919, într-o familie de ţărani înstăriţi din gubernia Altai. A fost al 17-lea dintre cei 19 copii ai familiei, însă doar opt au devenit adulţi. În 1930, din cauză că părinţii erau înstăriţi, a fost deportat împreună cu familia sa în Siberia. În 1938 a intrat în serviciul militar şi a urmat, la Kiev, o şcoală de tanchişti. Rănit grav în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, a fost obligat să stea internat mai multe luni, perioadă în care a început să deseneze modele de pistoale. Asta după ce în timpul luptelor a fost surprins de cât de performante erau armele germane comparativ cu cele ruseşti. Una dintre armele desenate de Kalaşnikov a atras atenţia unui mareşal de artilerie, care l-a susţinut pe tânărul tanchist. Aşa se face că, imediat după terminarea războiului, în 1947, a început producţia în serie a armei care devenit cunoscută în întreaga lume sub numele de AK 47 (Automatul lui Kalaşnikov). Arma a fost produsă în peste 100 de milioane de exemplare în întreaga lume. Doar trei ani mai târziu, Kalaşnikov a creat AKM, o armă de asalt de 7,62 mm. Pentru cele aproape 150 de arme diferite pe care le-a creat a primit titlul de doctor în ştiinţe şi tehnică în 1971. În anul 1994 a fost ridicat la gradul de general locotenent.