de Gabriela Niculescu

Silviu Prigoană a reușit să slăbească - record - 35 de kilograme într-un an, iar de atunci se menține, fără mari eforturi, în limitele ideale, pentru a nu avea probleme cardiace. Voința de care a dat dovadă poate fi luată drept exemplu de toți cei care s-au împrietenit cu eternul „nu pot!”. Regimul pe care l-a ținut nu a avut la bază formule elaborate de nutriție, ci pur și simplu a redus cantitatea de mâncare, înlocuind-o cu... apă.

„Timp de o lună, am băut doar apă”

- Ce problemă de sănătate v-a determinat să slăbiți?

- Am făcut un infarct în urmă cu cinci ani, iar în august 2013, când am fost la doctor, pentru un control, mi-a spus că, dacă nu slăbesc 35 de kilograme, mai trebuie să-mi pună două stenturi. Și atunci am hotărât definitiv să slăbesc.

- În ce a constat regimul de slăbire?

- Timp de o lună, am băut doar apă! Nu mănânci, bei doar apă și slăbești! Apoi, am avut noroc, dacă pot să spun așa, că, în urma unor probleme stomatologice, mi-am făcut două implanturi dentare după luna aceea în care am consumat doar apă, și atunci n-am prea mâncat, pentru că era complicat. Chiar dacă voiam, din cauza operațiilor și a suturilor nu puteam să mestec. Când am început să mă alimentez, am consumat numai piureuri, supe, ciorbe și salate. Puneam friptura și cartofii în blender și îi mâncam cu paiul.

- Nutriționiștii susțin că este total greșit să combinăm proteine (carne) și carbohidrați (cartofi) la aceeași masă.

- Eu așa am mâncat și nu s-a întâmplat nimic rău. Importantă era cantitatea, nu combinarea alimentelor; de la porțiile mari te îngrași, nu de la felul în care combini produsele. Iar prostia aceea cu stresul s-o creadă alții, că nu stresul te îngrașă, ci cantitățile de mâncare. Imaginați-vă cât de stresați erau oamenii de la Auschwitz! Ați văzut vreunul gras? Despre asta este vorba. Dacă nu mănânci, nu te îngrași.

„N-am făcut operaţie, îmi cădeau pieile ca la zombie”

- Nu ați avut probleme de sănătate din pricina acestui regim?

- Mi-am făcut un regim în care să am un aport constant de minerale. Dimineața consum fructe, la prânz - supe, ciorbe, fără pâine, iar seara, de exemplu, o dată pe săptămână, mănânc friptură de vită la grătar cu salată, o dată pe săptămână mănânc pește cu salată, întotdeauna fără pâine. Am eliminat uleiul rafinat și zahărul rafinat, pentru că sunt două produse ce cresc valorile colesterolului, din cauza faptului că ficatul nu le poate procesa. Din două în două săptămâni mi-am făcut analizele la sânge, să văd exact cum stau cu valorile. N-am avut nicio carență, doar o dată aveam ceva mai puțin fier decât era normal și l-am reglat cu niște suplimente, în rest, n-am avut nicio problemă.

- Nu v-a fost greu să beți vreme de o lună doar apă, fără mâncare?

- Ba da, mi se făcea tot timpul foame și beam apă să-mi umplu stomacul, ajunsesem să beau și zece litri pe zi. M-a atenționat și medicul să nu exagerez, că dau dintr-una într-alta. Dar, treptat, stomacul s-a micșorat natural și a devenit mai simplu.

- Cum vă întrețineți acum?

- Mănânc foarte puțin, dar în ultimele două luni, de când a plecat Adriana de acasă, au mai trecut finii pe la mine și deja m-am îngrășat două kilograme. Iar eu trebuie să mă mențin între 70 și 72 de kilograme, și cum ajung la limita de sus am grijă să micșorez porțiile. La un anumit moment, când am aflat cât am de slăbit, m-am gândit să-mi fac micșorare de stomac, dar am vorbit cu mai multă lume și mi s-a explicat că în urma acestei intervenții slăbești brusc, scapi de 35 kg în trei luni, nu într-un an, dar având circumferința mare, rămâne exces de piele care, ulterior, trebuie îndepărtat prin operație estetică. Organele cad, se lasă pielea ca la zombie, nu e în regulă, și atunci m-am ambiționat și-am zis să vedem care pe care.

„Pont: dai cu pelin pe tacămuri şi mâncarea devine amară”

- Fiii dumneavoastră v-au susținut?

- Sigur că da, eu am o relație specială cu băieții mei. Silvius şi Honorius chiar îmi gătesc. Deși stăm în case diferite, Silvius vine zilnic la mine și îmi aduce mâncare. Iar Honorius mă întreabă mereu ce vreau să mănânc, eu „dau comandă” și el îmi pregăteşte.

- Ați făcut sport?

- Nu, am înotat în piscină cu băieții mei, dar nu pentru că aș fi vrut să fac efort, să slăbesc. Orice persoană a Planetei, dacă nu mănâncă, slăbește, nici nu trebuie să facă mișcare. Nu că n-ar fi bună, însă din punctul meu de vedere, omul nu este ghepard să fugă și nici macara să ridice. Consider că o plimbare prin parc este sportul pe care-l acceptă organismul și este foarte ok. În plus, eu am avut probleme cu inima și n-am voie să-mi forțez limitele, trebuie să rămân calm și fără efort.

- Mulți spun că nu pot slăbi. În accepțiunea dumneavoastră există noțiunea de „nu pot”?

- Nu există „nu pot”. Dacă tu chiar vrei să nu mănânci, există diverse metode pentru a te împiedica s-o faci. Dai cu pelin pe toate tacâmurile din casă și când vrei să mănânci constați că mâncarea este amară și nu-ți mai vine s-o consumi. Dar dacă ești genul care toată ziua ține dietă, iar la ora 2:00 noaptea te scoli și rupi frigiderul, n-ai făcut nimic. Trebuie să-ți ocupi timpul cu altceva, ca să nu te mai gândești la mâncare. Nu este o chestie simplă și cred că sunt oameni care, într-adevăr, nu se pot abține, și atunci trebuie să ia măsuri medicale. Nu are rost să se chinuie, să ajungă în pragul sinuciderii aiurea. E ca la fumat sau ca la băut, unii pot, alții, nu.

„Mai fumez, pentru că trebuie să scrie ceva pe certificatul de deces”

- Mai fumați?

- Da. Păi am scos rația zilnică de cârnați și slănină, acum pot să mai fumez și eu. Trebuie să scrie ceva pe certificatul de deces, nu pot pune liniuță.

- Deci suma viciilor e constantă?

- Bănuiesc că da, dar eu m-am lăsat de fumat de multe ori, câte șase luni, un an, doar să mă verific. Și n-am probleme de voință, să nu pot face ceva. Plus că am avut un volum foarte mare de muncă și, de multe ori, uitam să mănânc și supa aceea de la prânz. Seara îmi dădeam seama, când ajungeam în dormitor, că este 1:00 noaptea și eu nu am mâncat, dar nu mai aveam niciun chef. Săritura peste mese o făceam absolut inconștient. Iar după o lună jumătate, două luni, chiar nu mai ai niciun chef să mănânci...

„Prostia aceea cu stresul s-o creadă alții, că nu stresul te îngrașă, ci cantitățile de mâncare. Imaginați-vă cât de stresați erau oamenii de la Auschwitz! Ați văzut vreunul gras?“

„Am renunţat să mai beau cafea“

- Cafea sau alcool mai consumați?

- Nu mai beau cafea, dar beau o cană cu lapte în care pun o linguriță de cafea fără cofeină. Seara, beau foarte puțin vin alb, pentru că nu suportă organismul alcool, tărie nici atât. Dar nici apă nu prea pot să beau, să mă hidratez cum trebuie, și atunci mai beau un suc, trei căni cu lapte pe zi, și seara, după ce se întunecă, beau un pahar cu vin distribuit în patru, cinci pahare cu multă apă, cât să schimbe gustul apei.