Main menu

header

520 3 1de Adrian Barna

Denumită și „regimul fibră”, dieta cu fibre vegetale este originară din Statele Unite și este realizată după ample cercetări științifice. Dacă doriți să slăbiți, puteți încerca această dietă, care prezintă foarte multe avantaje, dar și câteva dezavantaje.

Recomandată persoanelor constipate

Iată care sunt alimentele care conțin cele mai multe fibre, în ordinea conținutului (100 g fibre/produs alimentar): cerealele complete, prunele uscate, migdalele, caisele uscate, fasolea albă fiartă, pâinea completă (conține de patru ori mai multe fibre alimentare), gutuile, mazărea, nucile, pâinea albă, fasolea verde, morcovii, perele și spanacul.

Fibrele sunt ingrediente care ajută la menținerea în formă bună a sistemului digestiv, iar alimentele care conțin fibre sunt și bogate în carbohidrați, oferindu-vă energia zilnică de care aveți nevoie. Această dietă este bine tolerată și chiar recomandată persoanelor care suferă de constipație cronică, iar creșterea cantității de fibre în alimentație reduce riscul apariției cancerului de colon.

Reduce colesterolul

Un alt efect benefic al consumului de fibre este reducerea nivelului colesterolului, acestea fiind implicate în diverse reacții biochimice, care determină scăderea cantității de colesterol în organism. Fibrele sunt recomandate și în dieta persoanelor care suferă de diabet. Totodată, fibrele din cereale sunt cea mai bună sursă pentru a preveni apariția bolilor cardiovasculare. O dietă bogată în fibre reduce riscul apariției bolilor coronariene la femei. Pe piață se găsește o gamă diversificată de cereale îmbogățite cu vitamine, cu minerale, cu proteine și calciu, ceea ce le face și mai sănătoase.

Ușor de urmat

Pe ce se bazează această dietă? Regimul fibră oferă zilnic organismului între 30 g și 50 g fibre vegetale, cu aproximativ 25 g mai mult decât consumul nostru zilnic obișnuit. Fibrele se găsesc în legume și în fructe, în cantitate diferită. Această dietă se bazează pe creșterea aportului de legume și fructe, dar și de cereale integrale, de pâine integrală sau de legume uscate. În rest, alimentația trebuie să conțină un număr mic de calorii, de grăsimi și de zaharuri, în final, fiind o dietă destul de ușor de urmat.

Meniul săptămânal

LUNI

Micul dejun: o cană cu lapte (250 ml) cu cereale complete;

Prânzul: o porție de fasole verde fiartă (300 g), 100 g piept de pui la grătar și o felie de pâine cu secară;

Cina: o salată de morcovi rași cu țelină, un iaurt fără grăsime, un măr și două nuci.

MARȚI

Micul dejun: o banană, trei nuci;

Prânzul: o porție de carne fiartă de pui (100 g), o porție de mazăre fiartă (200 g), o felie de pâine neagră;

Cina: o cană cu lapte degresat cu cereale complete, trei prune uscate, o pară.

MIERCURI

Micul dejun: brânză de vaci degrasată cu două felii de pâine de secară, o caisă;

Prânzul: o porție de fasole bătută, o porție de ficăței de pui fierți (100 g), un măr;

Cina: doi morcovi rași, un iaurt fără grăsime, trei nuci.

JOI

Micul dejun: o cană cu lapte degresat cu cereale, caise uscate;

Prânzul: fasole verde fiartă cu brânză de vaci degresată, pește la cuptor;

Cina: trei migdale, o piersică, doi porumbi fierți sau 200 g boabe de porumb congelat (fierte).

VINERI

Micul dejun: un ardei gras umplut cu brânză de vaci degresată, o felie de pâine de secară, trei prune uscate;

Prânzul: o porție de piept de pui la grătar, mazăre fiartă cu sos de roșii, o felie de pâine de secară, o pară;

Cina: un iaurt fără grăsime, morcovi rași cu țelină, o gutuie, trei nuci.

SÂMBĂTĂ

Micul dejun: o cană cu lapte degresat cu cereale complete, patru migdale;

Prânzul: o pulpă de pui la cuptor, o salată de roșii cu ardei și castraveți, stropită cu suc proaspăt de lămâie, o felie de pâine de secară, un măr;

Cina: doi porumbi fierți sau 200 g boabe de porumb congelat (fierte), trei prune uscate, o pară.

DUMINICĂ

Micul dejun: două felii de pâine de secară cu brânză de vaci degresată și o roșie, o banană;

Prânzul: un piept de pui la grătar (150 g), o porție de fasole bătută, două roșii, o piersică;

Cina: 200 g mămăligă cu brânză de vaci degresată și un iaurt fără grăsime, trei migdale, două nuci.

PONT. Dacă vi se face foame între mese, consumaţi fructe uscate, caise sau prune, precum și fructe proaspete, un măr, o pară, o caisă sau o piersică.

Această dietă nu trebuie urmată de persoanele care suferă de anumite boli intestinale, precum colon iritabil sau diverse forme de colită. Un număr mai mare de fibre vegetale introduse în dieta zilnică crează unele probleme digestive anumitor persoane. Alimentația prea bogată în fibre poate determina balonări, gaze sau chiar dureri abdominale