de Călin Popa şi Adrian Barna
În foarte multe culturi din toată lumea, ceea se se numește generic „ochiul rău” este ceva luat foarte în serios, iar măsurile de contracarare se iau imediat. Deși nimeni nu poate explica fenomenul, multă lume a avut de suferit din cauza felului în care unii oameni pot privi, cu o încărcătură sinistră aducătoare de necazuri, chiar de nenorociri.
De la amețeli la depresii severe
În general, „ochiul rău” este considerat acea privire capabilă să rănească sau să producă daune. Acestea pot fi pierderi, boli, nenoroc, accidente, uneori chiar moarte. „Norocul, sănătatea sau chiar frumusețea par să atragă persoanele cu ochiul rău și generează atacul acestora. „De pildă, simptomele inițiale de boală provocată de ochiul rău sunt pierderea apetitului, sughiț, amețeli, vomă, migrene persistente, febră”, notează autorul Alan Dundes în cartea „The Evil Eye: A Casebook” („Ochiul rău: studii de caz”). În cazuri mai grave se poate ajunge la insomnie și depresii severe.
Bunurile, în pericol
Ochiul rău are acțiune și asupra lucrurilor. O casă invidiată poate fi infestată de insecte respingătoare, o mașină care atrage atenția ochiului rău al unei persoane se poate defecta inexplicabil, chiar de nouă, bijuterii prețioase se pot pierde, bunuri pot fi distruse de incendii sau dezastre etc. De altfel, acest fenomen nu și-a găsit explicație chiar dacă este vechi de când lumea, fiind documentat pentru prima dată în texte care vin de la Imperiul Roman și textele Greciei Antice. De asemenea, termenul este prezent în Biblie și ulterior a fost preluat în lucrări de cultură și artă.
40% din populația lumii crede în puterea malefică
Un studiu de anvergură derulat în anul 1976 punea în evidență faptul că aproape 40% din populația lumii credea în puterea malefică a ochiului rău. Această realitate derivă, potrivit experților, în străvechea credință în blesteme. Foarte mulți oameni cred și astăzi, atunci când li se întâmplă evenimente nefericite, că supranaturalul este de vină și abia apoi se gândesc la explicații pragmatice și raționale. De asemenea, inclusiv în timpurile moderne se consideră că persoanele cu ochii de culori diferite, cu strabism sau care au ochii foarte apropiați sunt purtători de privire sinistră.
Copiii, cei mai vulnerabili
În condițiile în care ochiul rău este asociat cu magia și tenebrele necurate ale blestemelor, oamenii au dezvoltat maniere de a se feri. Înainte de orice, mamele știu că micuții pot fi victime sigure ale ochiului rău, așa că în multe culturi - Grecia sau India, de pildă - a lăuda un copil în public este tabu, ca să nu atragă magia întunecată. Dacă totuși acest lucru se întâmplă, copilul complimentat trebuie scuipat în față imediat, chiar de cel care l-a lăudat. Un alt gest arhicunoscut și folosit pe scară largă împotriva ochiului rău este cel în care se îndreaptă mâna cu arătătorul şi degetul mic ridicate spre persoana care se presupune că ar privi în acest fel, transmițându-i astfel un avertisment.