de Anda Postolache
Cine merge în vizite de o oră la mănăstiri crede, poate, că monahii sunt oameni care stau la slujbe, frumos îmbrăcaţi, şi se hrănesc din banii pe care îi aduc credincioşii. Adevărul este însă altul - dintotdeauna, în obştile mănăstireşti, călugării au împletit rugăciunea cu munca, îngrijindu-se de traiul zilnic. De altfel, un vechi principiu monahal spune „Ora et labora”, adică: „Roagă-te şi munceşte!”. Aşa fac şi maicile de la Samurcăşeşti, judeţul Ilfov.
Ascultare şi meditaţie
Sfântul Pavel spunea că aceia care nu muncesc nici să nu mănânce. Cu atât mai mult se îngrijesc de aceasta călugării, urmaşii până la desăvârşire ai apostolilor, dacă ne gândim că ei şi-au propus, prin felul lor de viaţă, să se roage neîncetat, cum spunea acelaşi apostol. În timp ce munceşte, călugărul se roagă în mintea sa, iar mâinile îi merg la diversele treburi încredinţate lui de maica stareţă sau de părintele stareţ, după caz.
La Mănăstirea Samurcăşeşti, de lângă Bucureşti, cunoscută şi drept Ciorogârla, după numele satului în care se află, maicile împletesc cum ştiu ele mai bine rugăciunea cu munca, după tradiţia generală, dar şi după cea locală, de 200 de ani, cât are aşezământul monahal.
Un „stup” cu 48 de „albine”
Grădina stăreţiei este absolut încântătoare la ceasul unei dimineţi răcoroase de toamnă. Aici nu munceşte decât maica stareţă Luciana Bostan. Îi place foarte mult să îngrijească trandafirii şi celelalte flori, având grijă ca plantele să respire fără buruieni. Maica stareţă ne-a povestit şi despre programul călugăriţelor din mănăstire. Cele 48 de maici se trezesc zilnic la ora 5:00, îşi fac mai întâi pravila monahală la chilia lor, apoi merg cu toate la slujbele dimineţii, care cuprind Ceasurile, Laudele şi se încheie cu Sfânta Liturghie. Doi preoţi sunt rânduiţi să fie slujitori şi duhovnici aici. Ca un stup de albine este întreaga incintă a mănăstirii când maicile merg să strângă lucerna proaspăt cosită de care se vor bucura văcuţele şi să îngrijească legumele, zarzavaturile şi viţa-de-vie, care va da vinul bun din care vor gusta inclusiv pelerinii care ajung aici. În vremea activităţilor gospodăreşti, monahiile îşi împlinesc şi pravila păstrată de la înaintaşele purtătoare ale hainei îngereşti: spun de 10 ori „Milueşte-mă, Dumnezeule”, de 15 ori „Tatăl nostru”, de nenumărate ori „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milueşte-mă pe mine, păcătoasa”. La prânz se mănâncă la trapeză, după o pauză, maicile merg din nou la lucrul lor, iar seara, după masă, se ţin slujbe în biserică. Maica stareţă ne mai dezvăluie câte ceva din rostul muncii şi al rugăciunii în viaţa de aici: „Sunt foarte multe maici cu spirit jertfelnic şi rugătoare, fără de care nu ar exista mănăstirea. Acest loc nu suferă neorânduiala, pentru că acolo unde nu este rânduială se întâmplă ispite care pot sminti o lume întreagă”.
Gustaţi-le prăjiturile!
Muncind zilnic în grădina şi în livada mănăstirii, maicile îşi asigură nu doar pâinea cea de toate zilele, dar şi pe cea a pelerinilor, care vin şi sunt poftiţi la masa din trapeza mănăstirii. Cât despre priceperea maicilor de la Samurcăşeşti, nu există niciun dubiu. Se vede lucrarea lor peste tot, aleile pline cu flori de toate felurile, grădinile cu straturi trase la linie, pomii aplecaţi de rod şi viţa-de-vie frumos strunită pe spalieri. Dacă nu credeţi, mergeţi duminica la slujbe şi veţi fi încântaţi atât de vocile îngereşti ale maicilor, cât şi de revărsarea de daruri ale naturii pe care ştiu să o facă rodnică. Şi încă un lucru: prăjiturile preparate de măicuţele de la Samurcăşeşti nu au egal. Gustaţi-le şi convingeţi-vă!
Ctitoria Samurcaşilor
Mănăstirea, cunoscută mai mult drept Ciorogârla, după numele satului şi al apei din apropiere, a fost ridicată de boierul Constantin Samurcaş în 1808. Biserica este clădită în stil neobrâncovenesc, are zidul din cărămidă aparentă, iar în interior mai păstrează fragmente din câteva fresce ale lui Gheorghe Tăttărescu. La Mănăstirea Samurcăşeşti puteţi ajunge uşor din Bucureşti fie cu un autobuz care pleacă din Autogara Militari, fie cu maşina proprie pe drumul spre Autostrada Bucureşti-Piteşti, iar în dreptul unui hypermarket faceţi la stânga. Are hramurile Sfânta Treime, Adormirea Maicii Domnului şi Cuvioasa Parascheva.
