de Nicoleta Ghighilicea
- Sărbătoarea religioasă de căpătâi a musulmanilor coincide cu cel mai important eveniment sportiv din 2012
Cea mai importantă competiţie sportivă mondială se va suprapune în acest an cu perioada de post obligatoriu pentru toţi credincioşii de religie islamică. Timp de o lună, aceştia nu mănâncă şi nu beau nimic din zori şi până la apusul soarelui. Pentru sportivii musulmani care iau parte la aceste întreceri nu există decât două posibilităţi: fie amână postul, fie îl urmează şi riscă să aibă performanţe reduse. Decizia va fi greu de luat, mai ales că antrenorii le cer să respecte legile sacre ale islamului, dar să obţină şi medalii olimpice.
„Luna Sfântului Coran”: 21 iulie - 20 august
În multe ţări islamice, jocurile sportive sunt oprite în timpul Ramadanului, dar la Jocurile Olimpice ce vor avea loc la Londra, în perioada 27 iulie - 12 august, s-au calificat deja 3.000 de musulmani. Iar „luna Sfântului Coran” este între 21 iulie şi 20 august, ceea ce înseamnă că, pe toată durata concursurilor, sportivii de religie islamică vor fi în post. În următoarele zile, ei vor trebui să se hotărască dacă vor concura nemâncaţi şi deshidrataţi sau vor ţine postul mai târziu. Alţii au anunţat deja că renunţă să participe la Olimpiadă, ca să îşi respecte obligaţiile rituale. Organizatorii spun că refuzul lor nu afectează evenimentul sportiv în ansamblu, deoarece ţările musulmane nu au obţinut niciodată rezultate importante. De exemplu, la Olimpiada de la Atena, din 2004, Iranul a câştigat şase medalii în total, iar Turcia, doar trei.
Musulmanii au cerut schimbarea programului competiţional
Considerându-se discriminaţi faţă de creştini, unii clerici musulmani din Marea Britanie au încercat să-i convingă pe organizatori să modifice programul olimpic, motivând că aceste competiţii nu au coincis niciodată cu Postul Crăciunului sau al Paştelui. Răspunsul pe care l-au primit a fost pentru toţi sportivii: depinde numai de ei dacă pot face faţă exigenţelor Olimpiadei, respectând totodată obligaţiile religioase pe care le au. Jocurile sportive moderne s-au născut în Occident, dar oficialii care stabilesc calendarele întrecerilor nu ţin cont de marile sărbători religioase. În schimb, le oferă tuturor şansa de a concura, chiar dacă provin din ţări care au diferenţe fundamentale. De exemplu, în timpul concursurilor, sportivele poartă adesea bikini, ceea ce este de neacceptat pentru femeile de religie islamică.
Specialiştii au propus întreceri matinale
Comitetul Olimpic Internaţional a organizat un grup de lucru care a propus ca probele sportive să fie programate dimineaţa, când concurenţii sunt hrăniţi şi hidrataţi. Argumentul a fost că ceea ce mănâncă ei cu câteva ore înainte de competiţie nu va avea un impact asupra performanţelor, indiferent că sunt atleţi sau halterofili. Efectele apar doar când întrecerile durează mai mult de 30 de minute sau dacă au loc la sfârşitul acelei zile. Experţii spun că mult mai gravă decât lipsa hranei este deshidratarea. Câteva studii au indicat că rezultatele sportivilor pot fi îmbunătăţite atunci când ei îşi clătesc gura cu o băutură cu carbohidraţi.
O curăţare spirituală supremă
Ramadan este numele celei de-a noua luni a calendarului islamic, care în 2011 a început la 26 noiembrie. Se crede că în această lună îngerul Gabriel a venit la profetul Mahomed pentru a-l învăţa Coranul. Musulmanii din toate colţurile lumii ţin acest post suprem, care constă nu numai în renunţarea la mâncare şi băutură, ci şi în abţinerea de la păcate. Ei nu trebuie să mintă, să fure sau să-i jignească pe ceilalţi, şi caută să facă fapte bune, să ierte şi să dea de pomană. În fiecare noapte, moscheile sunt pline de credincioşi care se roagă şi învaţă versete din cartea lor sfântă. Iar în ultimele zece zile ale Ramadanului, ei trebuie să trăiască izolaţi în lăcaşurile de cult, pentru a face cât mai multe rugăciuni. Singurii care nu ţin deloc postul sunt copiii care au până în 14 ani şi persoanele grav bolnave. Sunt şi musulmani care au voie să-l amâne: cei care călătoresc, cei care s-au îmbolnăvit de Ramadan, femeile însărcinate şi cele care alăptează. Cu toate acestea, Abu Huraira, care a trăit câţiva ani alături de profet, relatează în scrierile sale: „Cine întrerupe postul în luna Ramadan fie şi o zi, fără a se afla într-una dintre situaţiile permise sau fără a fi bolnav, chiar dacă ţine post toată viaţa, tot nu poate recupera ceea ce a pierdut, chiar dacă insistă după aceea”.
Unii sportivi au decis să amâne postul
Cei mai afectaţi vor fi atleţii, care vor reuşi cu greu să facă faţă competiţiilor fără ca măcar să bea apă. De aceea li se permite să amâne Ramadanul pentru o altă perioadă. Totuşi, mulţi dintre ei nu vor consuma nimic toată ziua şi vor participa şi la întreceri. Alţi sportivi musulmani, chiar dacă nu fac parte din categoria excepţiilor, sunt hotărâţi să ţină postul în altă perioadă. Aşa a spus că va proceda şi Mohamed Sbihi (foto), primul canotor britanic de religie islamică. El are 24 de ani şi nu vrea să piardă această oportunitate. S-a antrenat mult şi îşi doreşte cu orice preţ să fie campion olimpic. Sbihi este conştient că, dacă vâsleşte nemâncat şi deshidratat, riscă să iasă din concurs. Un imam l-a avertizat că pentru fiecare din cele 30 de zile de Ramadan în care încalcă regulile va trebui să ţină o lună de post ulterior, ceea ce ar fi un efort prea mare. În cele din urmă, canotorul a decis să plătească 60 de meniuri pentru săraci în fiecare zi a Ramadanului.
Organizatorii britanici nu ştiu deocamdată câţi dintre sportivii musulmani vor ţine postul, dar au spus că vor aduce pentru ei peste 150 de imami care îi vor asista pe toată perioada competiţiilor. În Satul Olimpic va funcţiona şi un centru religios, unde credincioşii islamici vor putea să se roage.
• Studiile arată că un atlet musulman aleargă cu 200 de metri mai puţin în 30 de minute atunci când ţine post, decât în mod obişnuit.
• În 2010, renumitul fotbalist iranian Ali Karimi a fost exclus din club pentru că a refuzat să ţină Ramadanul.
