Main menu

header

de Adela Stăncescu

- Primele martore ale Învierii Domnului sunt sărbătorite la 19 mai

În fiecare an, în a treia duminică după Paşti sunt prăznuite cele opt sfinte femei cărora îngerul le-a spus că Hristos a înviat atunci când ele au venit la mormântul Mântuitorului. Se numeau mironosiţe pentru că aveau cu ele vase de alabastru cu mir, ca să ungă trupul lui Iisus, aşa cum era obiceiul la evrei.

Mesagerele îngerului către Apostoli
Ca să completeze ritualul iudaic de îngropare, pe care nu l-au putut face la moartea Mântuitorului din cauza Sabatului şi a Paştelui iudaic, femeile mironosiţe au venit la mormântul Său duminica, în prima zi a săptămânii. În timp ce ucenicii lui Iisus stăteau ascunşi, ele au cumpărat miresme de mare preţ şi au mers să îmbălsămeze trupul lui Iisus. Nu s-au temut de iudeii furioşi şi nici de ostaşii romani care păzeau mormântul. Erau îngrijorate doar de piatra foarte mare pusă la intrare şi pe care nu o puteau prăvăli. Spre surprinderea lor, când au ajuns acolo au găsit-o răsturnată, iar mormântul era gol. Un înger al lui Dumnezeu coborâse din Cer şi o înlăturase, după ce Mântuitorul deja înviase din morţi. Evanghelia după Marcu ne spune că mironosiţele au întâlnit acolo un înger îmbrăcat în veşmânt alb, care le-a zis: „Căutaţi pe Iisus Nazarineanul, Cel răstignit? A înviat! Nu este aici. Iată locul unde l-au pus. Dar mergeţi şi spuneţi ucenicilor Lui şi lui Petru că va merge în Galileea”.

Duceau o viaţă curată, în rugăciune şi post, în înfrânare şi milostenie
Prima mironosiţă care l-a văzut pe Domnul şi a mărturisit Învierea Sa a fost Maria Magdalena. Numele celorlalte femei le aflăm din Noul Testament: Maria, mama lui Iacob şi a lui Iosif, Maria lui Cleopa, Salomea, Ioana - soţia lui Huza, un ispravnic al regelui Irod -, Suzana şi cele două surori ale lui Lazăr din Betania, Marta şi Maria. Unele dintre ele erau foarte bogate şi îi ajutau pe Hristos şi pe Apostoli în călătoriile lor în Ţara Sfântă. Toate duceau o viaţă curată, în rugăciune şi post, în înfrânare şi milostenie. Credeau cu tărie că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Cel vestit de prooroci, şi mărturiseau cu îndrăzneală că El este Mântuitorul lumii. Referitor la curajul mironosiţelor, părintele Ilie Cleopa zice: „Vedeţi bărbăţia acestor sfinte femei? Bărbaţii stau ascunşi, şi ele aleargă la mormânt, intră înăuntru, aduc miresme, se întăresc una pe alta, vorbesc cu îngerii, privesc cele dintâi mormântul gol de Viaţă şi văd giulgiurile aşezate alături (…). Femeile mironosiţe sunt cele dintâi şi cele mai vrednice martore ale răstignirii, morţii, îngropării şi Învierii Domnului”.

Singurele care l-au urmat pe Hristos
Martore ale minunilor lui Hristos, aceste sfinte femei s-au dovedit a fi chiar mai curajoase decât Apostolii în unele momente din viaţa Mântuitorului. Când Iisus a fost prins în Grădina Ghetsimani, ucenicii l-au părăsit, în afară de Ioan, iar Petru l-a şi trădat, jurându-se de trei ori că nu-l cunoaşte. Mironosiţele, în frunte cu Maica Domnului şi cu Maria Magdalena, au fost singurele care l-au urmat pe Hristos de departe atât la sinedriu, cât şi pe drumul Golgotei, fiind martorele pătimirii Lui. Împreună cu Apostolul Ioan, ele l-au însoţit pe Mântuitor când a căzut sub povara Crucii, l-au privit răstignit şi au auzit ultimele sale cuvinte.

• Mironosiţă este considerată şi Veronica, femeia care i-a şters faţa Mântuitorului cu marama, devenind prima icoană cu chipul lui Iisus Hristos

„Domnul cunoştea inima femeiască... extrem de sensibilă şi plină de dragoste“

Despre femeile creştin-ortodoxe de astăzi, urmaşele mironosiţelor din vremea lui Hristos, părintele Ilie Cleopa ne spune: „Femeile credincioase sunt şi mame bune, creştine devotate, soţii cinstite şi ostenitoare, model în societate. Femeile credincioase sunt întâi la biserică, întâi la rugăciune, la post, la lucru, la milostenie, la citirea cărţilor bune, la îngrijirea bolnavilor, la toate. Ele menţin căldura duhovnicească a credinţei, a dragostei, a răbdării şi a împăcării în Biserică, în familie, în societate. De astfel de mame bune au nevoie astăzi familiile noastre. De astfel de fiice evlavioase are nevoie Biserica lui Hristos. De astfel de femei cinstite şi model în toate are atâta nevoie astăzi societatea în care trăim”. La fel ne îndeamnă şi părintele Sofian Boghiu: „Se spune că femeia întrece pe bărbat în evlavie şi se ştie că, în toată lumea şi în toate timpurile, femeile au ocupat şi ocupă cele mai multe locuri din biserici, ele fiind mai credincioase şi mai dispuse pentru jertfelnicie. Nu uitaţi că dumneavoastră, toate femeile creştin-ortodoxe şi fiicele dumneavoastră sunteţi mironosiţele Bisericii Ortodoxe de astăzi şi din toate timpurile (...), sunteţi urmaşele mironosiţelor din vremea lui Hristos şi purtaţi în inimă buna mireasmă a credinţei, a rugăciunii şi a iubirii creştine”. Pe de altă parte, Sfântul Luca al Crimeii ne explică de ce s-a arătat Mântuitorul mai întâi mironosiţelor: „Pentru că Domnul cunoştea inima femeiască. Ştia că ea este extrem de sensibilă şi plină de dragoste, atinge tot ce este măreţ, tot ce este tainic, tot ce este sfânt mult mai uşor decât o fac inimile mai dure ale bărbaţilor, fiindcă acestora le este propriu să primească totul cu multă reflecţie, să creadă întâi de toate raţiunii minţii lor. La femei nu este aşa. Ele nu reflectă atât de mult cum o fac bărbaţii. Acestea cuprind cu inimile lor curate toată dreptatea, tot adevărul rapid şi uşor. (…) Femeile, cu inima lor, se adresează mai uşor Domnului Iisus Hristos, mai uşor primesc şi cunosc tot ce este sfânt. Mărire femeilor!”.