de Diana Tudor
Cancerul de colon este, așa cum îl denumesc specialiștii, o proliferare de celule tumorale maligne. Populații de celule scapă de sub mecanismele de control antitumorale ale organismului, determinând apariția de tumori la diverse etaje ale colonului. În cazul în care celulele tumorale migrează către ganglionii limfatici sau către alte regiuni anatomice, se constituie metastazele ganglionare și viscerale de tipul celor hepatice, pulmonare, cerebrale sau osoase. Cauzele care stau la baza apariției unor astfel de nereguli pot fi de natură genetică, alimentară sau produse ca urmare a existenței unor leziuni precanceroase. Mai multe informații despre acest subiect aflăm de la asis. univ. dr. Ciprian Cirimbei (foto), medic primar chirurgie generală, secția Chirurgie Oncologică I, Institutul Oncologic București „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”.
„Dietele bogate în grăsimi, condimente, afumături sunt periculoase”
- Cât de agresiv este un cancer de colon pentru organismul uman?
- Agresivitatea tumorală este diferită pentru diverse tipuri tumorale, în funcție de cât de apropiată este structura celulei tumorale de structura celulei normale. De asemenea, există o serie de markeri tumorali imunohistochimici sau genetici ce apreciază gradul de agresivitate neplazică.
- Printre cauzele producerii sale se numără și alimentația nepotrivită. Ce alte cauze sunt incriminate pentru apariția cancerului de colon?
- Cauzele exacte ale apariției cancerului de colon nu sunt pe deplin elucidate. Este cert însă faptul că există mai mulți factori implicați, printre care importanți sunt factorii genetici, alimentari și leziunile precanceroase. Majoritatea cancerelor de colon sunt cancere sporadice sau dezvoltate pe leziuni precanceroase. Dintre leziunile precanceroase amintim polipii colonici cu risc mare de degenerescență, iar în această categorie intră în special cei cu dimensiuni de peste 2 cm și cu structură viloasă, leziunile colonice din rectocolita ulcero-hemoragică sau boala Crohn. Factorii alimentari sunt și ei des citați drept cauze în amorsarea cancerului de colon, dietele bogate în grăsimi, condimente, afumături fiind cel mai periculoase, așa cum reiese din multiple studii realizate pe mase mari populaționale și cu obiceiuri alimentare diferite.
Mijloace de diagnostic: colonoscopie, CT, RMN
- Vă rugăm să ne descrieți simptomele acestei boli, așa cum le resimt pacienții.
- Simptomatologia cancerului de colon este polimorfă, în funcție de forma clinică, de stadiul evolutiv sau de localizare. Două sunt simptomele cel mai răsunătoare: sângerările rectale, apărute spontan, între scaune sau precipitate de acesta, și tulburările de tranzit: constipație sau alternanța constipație/diaree. În stadiile avansate, se ajunge la anemie marcată sau la apariția unor sindroame ocluzive sau subocluzive, cu absența tranzitului pentru fecale și gaze, vărsături de stază, meteorism abdominal accentuat. Nu trebuie omise micile semne sugestive pentru impregnarea neoplazică, de altfel, prezente în orice formă de neoplazie, constând în scădere ponderală, astenie fizică, fatigabilitate, inapetență. Excepțional sunt prezente încă de la debut simptome cauzate bolii metastazice, icterul cauzat de metastaze hepatice sau fenomene respiratorii cauzate de metastaze pulmonare.
- În ce constă diagnosticul acestei boli?
- Într-un context clinic sugestiv pentru această patologie, examinarea cel mai elocventă pentru diagnosticul de cancer de colon este reprezentată de colonoscopia întregului cadru colic, realizată cu sau fără anestezie. Această investigație permite vizualizarea directă a tumorii, biopsierea ei și explorarea restului de cadru colic, pentru a exclude alte leziuni tumorale sau nontumorale. Pentru o diagnoză completă a stadiului evolutiv, evaluarea trebuie completată cu un examen imagistic de tipul tomografiei computerizate sau al RMN-ului, pentru a aprecia extensia locoregională a tumorii, dar și depistarea eventualelor metastaze la distanță, hepatice, pulmonare, osoase, ganglionare sau de alt tip.
Intervenția chirurgicală se poate solda cu realizarea unui anus „contra naturii”
- Dar tratamentul și prognosticul?
- Tratamentul actual al cancerului de colon e multimodal, pilonul principal fiind reprezentat de chirurgie, alături de care se înscriu tratamentele radio-chimioterapice. Tratamentul chirurgical urmărește îndepărtarea tumorii împreună cu țesutul limfoganglionar aferent, prin realizarea unei rezecții de colon, urmată de reconstituirea tranzitului digestiv prin unirea capetelor intestinale restante. În condiții speciale, legate de topografia tumorii și de stadiul evolutiv, intervenția chirurgicală se poate solda cu realizarea unui anus „contra naturii” temporar sau definitiv. Chimio şi radioterapia sunt indicate în funcție de extensia locoregională și la distanță, în scheme terapeutice cu secvențialitate variabilă. Studiile genetice au permis identificarea unor markeri genetici tumorali, pe baza cărora poate fi anticipat comportamentul tumoral la tratamentul chimioterapic, asigurând o eficiență maximă și care ajută la constituirea tratamentelor oncologice personalizate. Prognosticul cancerului de colon depinde, în principal, de stadiul evolutiv al afecțiunii, defavorabile fiind prezența metastazelor ganglionare și viscerale și gradul avansat de invazie tumorală în peretele colonic. Din punct de vedere clinico-evolutiv, prognostic defavorabil prezintă și cazurile complicate cu ocluzie intestinală sau cu perforație intestinală, precum și pacienții cu alte boli grave asociate, precum cele pulmonare sau cardiace.
- În ce constă recuperarea postoperatorie?
- Recuperarea imediat postoperatorie presupune o dietă inițial lichidiană, progresiv diversificată cu semisolide și solide. Externarea se realizează în cazurile necomplicate, în medie, la șase-opt zile postoperator. Urmează un program de monitorizare imediată și la distanță, colonofibroscopic și computer tomografic.
„Renuntaţi la alcool şi la fumat!“
- Cum putem preveni apariția cancerului de colon?
- Prevenția apariției unui cancer colorectal presupune două paliere. Primul este legat de adoptarea unui stil de viață care să elimine factorii asociați cu risc crescut de apariție a leziunilor canceroase: evitarea consumului excesiv de alcool, renunțarea la fumat, obezitatea, pe de-o parte, și introducerea unei diete bogate în fibre, legume și fructe, cu reducerea grăsimilor, elemente ce asigură o protecție împotriva dezvoltării unui cancer colic. Cel de-al doilea palier este reprezentat de adoptarea unei politici de screening și depistare precoce a leziunilor colorectale, cu stabilirea unor clase de risc și algoritmi diagnostici. Centrul de greutate în aceste evaluări screening este reprezentat de colonoscopie și de testul sângerărilor oculte în scaun, la care se adaugă o extrem de banală evaluare clinică - tușeul rectal - utilă în depistarea cancerelor joase rectale. Sunt țări unde se practică, începând de la 40 de ani, pentru indivizii sănătoși, colonoscopie de rutină din cinci în cinci ani. Pentru indivizii cu risc crescut din cauza istoricului familial de cancer colorectal, boli inflamatorii colorectale - rectocolită, boala Crohn -, istoric de polipi colonici sau istoric personal de cancer la sân, ovarian sau endometrial, colonoscopiile se practică din doi în doi ani.