de Cătălina Tăgârță
Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) sau un accident ischemic tranzitor (AIT) prezintă un risc crescut de evenimente vasculare ulterioare, cele mai importante fiind repetarea AVC-ului, infarctul miocardic şi chiar decesul de cauză vasculară. Datele statistice arată că una din opt persoane care au suferit un AIT riscă să dezvolte în următoarea săptămână un AVC. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care este obligatoriu ca pacienţii aflaţi în această situaţie să beneficieze, alături de investigarea rapidă a cauzelor şi de tratamentul adecvat, şi de prevenţie primară sau secundară promptă.
Accidentul vascular cerebral are importanţă epidemiologică
Prevenţia secundară în AVC şi progresele în neurologie au fost principalele teme dezbătute în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente medicale ale anului. Este vorba despre a X-a ediţie a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), care a avut loc în perioada 30 octombrie - 2 noiembrie, la Atena. „Congresul SSNN, ca de fiecare dată, se bucură de participarea unui număr mare de personalităţi medicale din Europa, SUA şi Asia şi, nu în ultimul rând, din România. Programul ştiinţific este vast, principalele teme discutate fiind cele mai recente descoperiri din domeniul bolilor cerebrale vasculare, traumatismelor cranio-cerebrale şi bolilor neurodegenerative. Importanţa congresului este remarcabilă, deoarece reuneşte oameni cu o vastă experiență profesională, care reuşesc să integreze informaţiile oferite din perspective diverse într-un tot unitar. Aceşti savanţi se străduiesc să descifreze mecanismele moleculare ale bolilor neurologice, descoperirile lor stând la baza diagnosticului precoce şi al tratamentului eficient. De asemenea, este important să menţionăm aportul neurologiei româneşti la această manifestare, dovedind în acest fel că avem oameni valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional”, a declarat prof. dr. Dafin Mureșanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Societăţii de Neurologie din România. Datorită importanţei epidemiologice, accidentul vascular cerebral constituie unul dintre subiectele importante ale celei de-a X-a ediţii a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).
Recuperarea depinde de localizarea şi de dimensiunea leziunii
Şansele de a avea o viaţă normală după un AVC depind în mare măsură de etapa de recuperare. Primele şase luni post-AVC sunt esenţiale în refacerea funcţiilor deteriorate. Recuperarea totală sau parţială depinde de localizarea şi de dimensiunea leziunii cerebrale, de comorbidităţile pacientului şi de intensitatea eforturilor care se depun ulterior. Statisticile arată că, din cei aproximativ 65.000 de români care suferă anual un AVC (178 de cazuri/zi), o treime rămân cu diverse grade de dizabilitate. În toate cazurile însă, prevenţia secundară a AVC este esenţială. Schema de tratament pentru prevenţia secundară se stabileşte de medicul neurolog. Acest aspect este esenţial în tratamentul unui pacient cu AVC, deoarece riscul de a-l repeta este de nouă ori mai mare. Aceşti pacienţi au şi un risc de patru-cinci ori mai mare să facă un infarct miocardic şi de trei-patru ori mai mare să sufere de o boală vasculară periferică de genul arteriopatiei de la nivelul membrelor inferioare. Un tratament de prevenţie secundară corect şi constant scade aceste riscuri în medie cu peste 30%. Specialiştii atrag atenţia şi asupra altor consecinţe deloc de neglijat ale AVC-ului, şi anume tulburările de comportament şi disfuncţia cognitivă, semne importante ale demenţei vasculare. Tratamentul de prevenţie secundară în AVC poate încetini şi evoluţia demenţei vasculare.
80% dintre episoade pot fi prevenite
Înainte de prevenţia secundară, medicii recomandă însă prevenţia primară: 80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite prin cunoaşterea şi gestionarea factorilor de risc, respectarea indicaţiilor specialiștilor avizați şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos. „Cea mai importantă şi eficientă metodă de prevenţie a bolilor neurologice este modificarea stilului de viaţă. Şi aici este vorba în principal despre dietă, activitate fizică, consum de băuturi alcoolice, fumat, consum de droguri etc. Tot în metodele eficiente de prevenţie intră şi vizitele periodice la medic, pentru depistarea şi tratamentul adecvat al suferinţelor care favorizează apariţia bolilor neurologice. Există o serie de factori favorizanţi care pot fi modificaţi, cum ar fi: hipertensiunea arterială - tensiunea arterială ar trebui verificată regulat şi tratată corespunzător; renunţarea la fumat şi consumul moderat de alcool; evitarea sedentarismului, tratarea diabetului zaharat”, a conchis prof. dr. Dafin F. Mureşanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Societăţii de Neurologie din România.
OMS: 10% din oameni mor din această cauză
O perasoană care a supravieţuit unui AVC are 33% şanse să mai sufere încă un eveniment de acest gen dacă nu este supravegheată de un specialist. România ocupă locul 3 în Europa, după Bulgaria şi Macedonia, atât la incidenţa AVC, cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebro-vasculare. Incidenţa AVC-ului a crescut în rândul categoriei de vârstă sub 30 de ani. În prezent, peste 31% din numărul total de pacienţi cu AVC au vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani, comparativ cu 25% în 1990. În România, rata mortalităţii de cauză cerebro-vasculară la persoanele peste 65 ani este de 1.276 de pacienţi/100.000 de locuitori, comparativ cu alte ţări europene, unde aceasta este mai mică, de 300 de pacienţi/100.000 de locuitori. Bolile cerebro-vasculare ucid de patru ori mai mulți români decât alţi cetăţeni europeni și de șapte ori mai mulți decât în SUA. La nivel mondial, 10% din oameni mor din această cauză, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), iar perspectivele nu sunt deloc optimiste.