de Cătălina Tăgârță
Știați că rujul, la fel ca plastilina, ca unele medicamente sau ca multe alte produse folosite zilnic, poate conține gluten? Acest ingredient nu afectează cu nimic persoanele sănătoase, însă cele cu intoleranță pot avea mult de suferit. Cum vă puteți da seama dacă suferiți de celiachie? Există teste care pot fi făcute, însă primul pas este să vă adresați medicului dacă observați că nu vă simțiți bine în general sau după ce folosiți anumite produse.
Numai 12%-15% dintre bolnavi sunt diagnosticați
Intoleranța alimentară la gluten este una dintre cele mai comune boli din lume. Date recente, publicate de Asociația Societăților Celiace din Europa, arată că numai 12%-15% dintre bolnavi sunt diagnosticați. „Avem de-a face cu o afecțiune care are atât o componentă genetică extrem de importantă (membrii familiilor celiacilor sunt de aproximativ zece ori mai predispuși decât restul populației), dar și o componentă externă, aceea a expunerii la gluten în cadrul regimului alimentar. Iată de ce consider că eforturile noastre trebuie concentrate în trei direcții: identificarea precoce a celiachiei, diagnosticarea corectă (identificarea bolii), precum și tratamentul ulterior, care este simplu de urmat și este bazat pe o dietă fără gluten”, a declarat doctor Alina Stănescu Popp.
Procesele de absorbție de la nivelul intestinului, limitate
Glutenul este o proteină prezentă în anumite cereale, precum grâul, orzul, secara și kamutul. Are o valoare nutrițională foarte mică, iar principala funcție a acestei proteine este aceea de a acționa ca agent de legătură, oferind făinii capacitatea de a crește, ceea ce face posibilă producerea pâinii. Atunci când există predispoziție genetică, ingerarea unor cantități, chiar și neînsemnate, de alimente care conțin gluten declanșează o reacție imună în intestinul subțire, cauzând o inflamație cronică. Aceasta duce, în cele din urmă, la distrugerea vilozităților intestinale și la limitarea proceselor de absorbție de la nivelul intestinului subțire; fiind însoțită de o serie de simptome care diferă de la individ la individ. Intoleranța la gluten poartă numele de boală celiacă (sau celiachie).
Diagnostic în baza testelor de sânge
Simptomele celiachiei sunt: flatulență, balonare, disconfort abdominal și chiar diaree; scaun anormal, astenie, pierderea poftei de mâncare, scăderea în greutate și slăbiciune musculară, bășicuțe pruriginoase pe coate și pe genunchi - la persoanele cu dermatită herpetiformă; vărsături etc. „Pasul cel mai important în managementul bolii celiace este însuși diagnosticul. După punerea diagnosticului, boala poate fi ținută sub control fără terapii medicamentoase. Doar prin simpla adoptare a unei diete fără gluten, pacienții vor experimenta soluționarea treptată a simptomelor, chiar dacă acestea s-au menținut poate ani întregi până la depistarea bolii”, a mai spus doctor Alina Stănescu Popp. Un diagnostic inițial de intoleranță la gluten se obține în baza testelor de sânge. Totuși, boala poate fi depistată și cu ajutorul unei biopsii intestinale. În cadrul acestei proceduri se recoltează o probă de țesut din intestinul subțire, care apoi este supusă unei examinări histologice ce poate confirma o posibilă atrofie a vilozităților intestinale.
Se ajunge la malnutriție
În mod normal, peretele intestinului subțire este acoperit de vilozități (proeminențe la nivelul mucoasei intestinale) și microvilozități, care au rolul de a mări suprafața intestinului, în vederea absorbției nutrienților. La persoanele care suferă de boală celiacă, aceste vilozități sunt semnificativ reduse, iar mucoasa intestinului subțire este direct afectată. Ca urmare a micșorării suprafeței intestinului subțire, absorbția proteinelor, a grăsimilor, a carbohidraților, dar mai ales a vitaminelor, mineralelor și microelementelor este redusă, rezultatul fiind malnutriția și pierderea funcționalității. „Dieta fără gluten este, în prezent, singura terapie eficientă care garantează celiacilor o stare perfectă a sănătății digestive, caracterizată prin dispariția simptomelor clinice, normalizarea rezultatelor testelor și refacerea structurii normale a membranei mucoasei intestinale. În tratamentul afecțiunii celiace, toate alimentele care conțin derivate din grâu, inclusiv varietăți mai puțin cunoscute, trebuie eliminate complet din regimul alimentar. Are o importanță crucială conștientizarea faptului că până și cantitățile foarte mici de gluten pot dăuna. Așadar, mare atenție la dieta pe care o alegeţi!... De asemenea, e important de menționat că persoanele care urmează dieta fără gluten sunt niște oameni sănătoși. Pot efectua orice fel de activitate fizică, pot face copii și nu au niciun fel de restricții”, a declarat și doctor Lucian Tudose.
Atenție la produsele contaminate!
Celiacii care țin dieta recomandată de medici trebuie să fie foarte atenți de unde-și procură alimentele, întrucât specialiștii avertizează cu privire la produsele contaminate. „Deși ovăzul nu conține gluten, produsele obținute din acesta sunt predispuse la mare contaminare în timpul proceselor de fabricație. Teoretic, nici porumbul nu conține gluten, dar, dacă este măcinat în aceeași moară cu grâul, spre exemplu, contaminarea e masivă. Acest lucru se poate întâmpla și în combina cu care este treierat, în magazia de depozitare..., deci producătorii trebuie să aibă o grijă deosebit de mare”, au mai adăugat specialiștii. În cazul în care riscul contaminării este foarte mare, vă întrebați ce pot mânca în siguranță acești bolnavi? Ei bine, pot consuma carne, fructe, legume și... produse de panificație, dar numai de la firme la care le prepară așa cum trebuie și care au pe ambalaj semnul cu spicul de grâu tăiat. Iar avantajul acestor produse este și că au mai puține E-uri sau deloc, prin urmare și un termen de valabilitate mult mai mic, ceea ce înseamnă că sunt mult mai sănătoase.
Nu se cunoaşte prevalenţa afecţiunii în România
În România, prevalența reală a bolii nu se cunoaște. Totuși, bolile autoimune sunt mai puțin frecvente decât în țările vestice. „Testăm cam 1.000-1.200 de copii pe an, din care diagnosticăm câte 100. Aceștia sunt copii la care cineva s-a gândit că pot avea o problemă de sănătate. Dar câți părinți cunosc semnele bolii și se gândesc să-și ducă la medic copilul imediat ce văd că ceva este în neregulă cu el?”, a mai spus doctor Alina Stănescu Popp.