de Cătălina Tăgârță
Conform unui studiu publicat de Jurnalul Britanic de Dermatologie, dintre pacienţii diagnosticaţi cu urticarie spontană cronică, la nivel european, 86% au prezentat tulburări emoţionale, precum anxietate sau depresie, 84% au simţit impactul negativ asupra vieţii sociale şi 71% au întâmpinat dificultăţi în viaţa de familie din cauza izolării sociale autoimpuse, a stării de tristeţe continuă, a lipsei de energie, dar şi de somn.
Manifestată prin apariţia spontană a papulelor roşii şi umflate
Urticaria spontană cronică este o formă severă a urticariei, care se manifestă prin apariţia spontană a papulelor roşii şi umflate, a mâncărimii şi, uneori, prin umflături în straturile profunde ale pielii (angioedem). „Spre deosebire de urticaria acută, unde simptomele se diminuează pe măsură ce sunt tratate, în cazul urticariei cronice, acestea pot fi permanente sau pot reapărea şi persista timp îndelungat”, a declarat profesor doctor Călin Giurcăneanu, preşedintele Societății Române de Dermatologie (SRD). În plus, din cauza simptomelor severe ale afecţiunii, calitatea vieţii pacienţilor este drastic redusă. „Cercetările la nivel european au arătat că indicatorii de sănătate ai pacienţilor cu urticarie spontană cronică sunt la acelaşi nivel cu ai celor care suferă de boli cardiovasculare”, a adăugat și doctor Alin Nicolescu, secretar general SRD.
„Pacienții se izolează pe durata episoadelor”
Urticaria poate afecta pacienţii, indiferent de vârstă sau de sex, dar s-a constatat că cel mai des sunt diagnosticate persoanele cu vârste între 20 și 40 de ani, în cea mai mare parte femei, deoarece acestea au un risc de două ori mai crescut de îmbolnăvire decât bărbaţii. „Urticaria spontană cronică afectează pacienţii pe fiecare palier al vieţii, cum ar fi activităţi zilnice, stare de spirit, viaţă socială, activităţi din timpul liber, încredere în sine. Un pacient cu urticarie spontană cronică se izolează de cele mai multe ori pe durata episoadelor, îi este ruşine să iasă din casă, se luptă singur cu durerea şi suferinţa asociate bolii, iar în perioadele în care viaţa reintră în normal trăieşte cu teama că oricând boala poate reveni. Aceşti pacienţi au nevoie de acces la tratamentul care îi ajută să ţină boala sub control”, a menţionat Rozalina Lăpădatu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA).
În ceea ce priveşte tratamentul, la nivel european, raportul Global Allergy and Asthma European Network 2014 a relevat faptul că 78% dintre pacienţii diagnosticaţi cu această formă cronică a urticariei iau tratament fără prescripţie medicală, iar dintre aceştia, 33% iau tratamentul regulat. Acest fapt se reflectă în creşterea costurilor indirecte sociale care provin din tratamente administrate greşit sau insuficient, care nu ajută pacientul în lupta cu boala şi contribuie la deteriorarea stării de spirit a acestuia.
„Medicamentele nu-s disponibile în regim compensat”
Un studiu de impact economic al urticariei efectuat în SUA a demonstrat că deşi prevalenţa urticariei spontane cronice este scăzută (0,04%), costurile tratamentelor sunt uriaşe, ajungând la 244 de milioane de dolari/an şi împovărând astfel sistemul de sănătate. „1% din populaţia globului se luptă cu simptomele şi consecinţele negative ale urticariei spontane cronice, iar dificultatea este că aceste simptome pot persista şi până la șase săptămâni. Tocmai de aceea este esenţial ca pacienţii să primească tratamentul corespunzător şi să îl urmeze, conform indicaţiilor medicului. Din păcate, în acest moment, în România, tratamentul care poate ameliora simptomele urticariei cronice şi îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor nu este disponibil în regim compensat. Iar acest lucru este resimţit nu doar la nivelul pacientului, ci şi la nivel macroeconomic, întrucât costurile de tratament cresc atât cele directe, legate de terapia medicamentoasă prescrisă, dar şi cele indirecte, cauzate de tulburările emoţionale, performanţa scăzută, absenteismul la locul de muncă”, a concluzionat profesor doctor Diana Deleanu, preşedintele Societății Române de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC).
90% dintre bolnavi sunt insuficient trataţi
Alergiile pot deveni cea mai frecventă cauză a afecţiunilor cronice în Uniunea Europeană, având în vedere că, în acest moment, între 44 şi 76 de milioane de persoane suferă de afecţiuni alergice şi ale căilor respiratorii. Aproximativ 90% dintre pacienţi sunt insuficient trataţi sau chiar netrataţi, ceea ce are un impact socio-economic major, din cauza absenteismului şi a reducerii productivităţii muncii cauzate de afecţiunile alergice.
Decoctul de urzici, util până să ajungeţi la medic
În cazul în care vă apare pe piele o erupție asemănătoare înțepăturilor de urzică (pete roșii, reliefate, de diferite mărimi și însoțite de mâncărimi sau prurit) e obligatoriu să mergeți la medic. Totuși, dacă debutul bolii are loc în weekend, spre exemplu, până vă faceți programare și ajungeți la consult, puteți apela la tratamente naturiste. Iată câteva exemple ce vă pot fi de folos. Beți infuzie de trei-frați-pătați (obținută dintr-o linguriță cu plantă la o cană cu apă); decoct de urzici (făcut din 50 g la un litru de apă - se vor bea trei căni pe zi). Fierbeți două linguri cu amestec din frunze de tei, mușețel sau valeriană în 250 ml apă, timp de cinci minute. Se bea lichidul la mesele principale. Puneți un pumn cu brusture, unul cu limba-mielului și altul cu cimbru în 500 ml apă clocotită. Lăsați la temperatura camerei peste noapte, apoi strecurați. Se bea pe parcursul unei zile.
În uz extern, puteți apela la următoarele remedii. Aplicați felii de ceapă pe zona afectată. Bandajați și lăsați să acționeze 15-30 de minute. Puneți în apa de baie o cană cu bicarbonat de sodiu și stați în cadă 20 de minute. Acest tratament este recomandat mai ales celor care au erupții pe tot corpul. O altă variantă ar fi să aplicați comprese cu apă rece și puțin oțet sau să ștergeți cu comprese înmuiate în infuzie de fumăriță (60 g plantă la un litru de apă). Este bun și gelul de aloe vera. Ori frunze de aloe vera aplicate pe zona afectată. Sau puteți fierbe câteva linguri cu fulgi de ovăz în puțină apă, până când se formează o pastă. Apoi lăsați să se răcească, puneți într-un tifon și aplicați sub formă de compresă.