de Cătălina Tăgârță
Psoriazisul poate fi ușor de diagnosticat, dar greu de tratat, fiindcă el nu afectează doar pielea, ci și stima de sine a pacientului. De asemenea, pentru o mai bună gestionare a acestei situații și pentru ajutorarea cât mai multor pacienți, bolnavii de psoriazis ar trebui să fie înregistraţi într-un registru unic la nivel naţional, demers iniţiat de SRD în ultima perioadă și aflat în curs de finalizare.
„Apropierea nu este contagioasă”
Cu ocazia Zilei Mondiale a Psoriazisului (29 octombrie), Societatea Română de Dermatologie (SRD) a derulat o nouă campanie de informare și de educare medicală a populaţiei, intitulată generic „Apropierea nu este contagioasă!”. Prin intermediul acesteia, profesor doctor Alexandru Tătaru, președintele Societăţii Române de Dermatologie, și doctor Alin Nicolescu, secretar general SRD, au lansat mai multe mesaje menite să le ușureze viaţa celor peste 400.000 de români care suferă de psoriazis, dar și miilor, chiar sutelor de mii care decid să nu meargă la medic, să nu se informeze și, în consecinţă, să nu se trateze corect.
Peste 2% din populația țării este afectată
Psoriazisul este o afecţiune cutanată cronică, ce se caracterizează printr-o evoluţie accelerată a celulelor pielii. În mod normal, celulele pielii se regenerează în 28-30 de zile, în cazul psoriazisului, acest proces are loc în trei-șase zile. Această accelerare are drept consecinţă apariţia unor plăci tegumentare îngroșate, de culoare roz, acoperite cu cruste alb-sidefii. „Odată apărut, psoriazisul durează toată viaţa. La fel se întâmplă și cu hipertensiunea arterială sau cu diabetul zaharat. De aceea, mesajul către pacienți este: boala poate fi și trebuie controlată prin tratament medical corect, plus alimentaţie corectă, indicată de medicul dietetician, și suport mental din partea psihologului. Bolnavul cu psoriazis trebuie să ducă o viaţă cât mai normală cu putinţă”, a punctat doctor Alexandru Tătaru. Potrivit acestuia, din păcate, incidenţa psoriazisului în România este în creștere, iar medicii susțin că tot mai multi pacienţi dezvoltă psoriazisul „vulgar”, o afecţiune cutanată care revine ciclic la intervale relativ scurte (de multe ori, de ordinul lunilor). „Oficial, peste 2% din populaţia României are această boală de piele, însă numărul real de bolnavi este mult mai mare. Îmbucurător este faptul ca rata de adresabilitate la medic este în continuă creștere, mai mare cu 30% faţă de anii anteriori, și sperăm că prin aceste campanii de informare să înregistrăm creșteri noi”, a declarat doctor Alin Nicolescu, secretar general SRD.
Complicațiile cardiovasculare, cauză frecventă de deces
Statisticile arată că încrederea pacienţilor în ei înșiși și faţă de tratamentul aplicat psoriazisului a crescut substanţial. Aceasta în contextul în care, la nivel mondial, unul din trei pacienţi a avut tentative de sinucidere, rata de suicid raportată fiind de 5,5% la pacienţii cu psoriazis, în comparaţie cu rata de 2,4%-3,3% pentru alţi bolnavi în general. Tot studiile relevă faptul că 50% dintre pacienţi relatează o calitate a vieţii scăzută sau slabă la locul de muncă.
De asemenea, pacienţii cu psoriazis sever ratează, anual, în medie, între trei și 26 de zile de muncă, iar 23% dintre pacienţi afirmă că psoriazisul a afectat alegerea unei cariere profesionale. Peste 30% dintre pacienţii cu psoriazis dezvoltă și psoriazis artropatic. Pe lângă manifestările cutanate, se asociază și cu: artrite periferice, spondilită/sacroileită, dactilită/tenosinovită, entezită, osteită/periostită. Aproximativ 20% dintre pacienţii diagnosticaţi cu psoriazis artropatic dezvoltă leziuni articulare severe, distructive, deformante, ce conduc adesea la invaliditate. Totodată, la pacienţii cu psoriazis artropatic, rata de mortalitate este mult mai crescută decât la populaţia generală, cauza cea mai frecventă de deces fiind complicaţiile cardiovasculare. Discriminarea la locul de muncă este raportată de 6% dintre pacienţi, iar 62% dintre aceștia relatează probleme financiare.
Stigmatizarea include mai multe sentimente negative grave
S-a observat că interacţiunea la locul de muncă sau la școală este afectată semnificativ de boala de piele; de exemplu, formele grave de psoriazis îi pot împiedica pe pacienţi să lucreze/să studieze. Este foarte important din punct de vedere psihic ca un pacient cu psoriazis să poată duce o viaţă normală la locul de muncă sau la școală.
Pacienţii suferinzi de psoriazis sunt deseori excluși de la facilităţile publice (de exemplu, piscine publice, cluburi de sănătate, saloane de înfrumuseţare, plaje etc.) din cauza concepţiilor eronate existente în legătură cu această afecţiune (psoriazisul este deseori considerat în mod greșit drept o afecţiune contagioasă). Din acest motiv, mesajul vizual și sloganul SRD transmis odată cu iniţierea acestei campanii constă în faptul că această boală nu se transmite. Apoi, pacienţii cu psoriazis, în special femeile, întâmpină dificultăţi în începerea de relaţii sexuale. Stigmatizarea include mai multe sentimente negative grave observate la pacienţii cu psoriazis: anticiparea respingerii, sentimentul de a fi viciat, sentimentul de vinovăţie și de rușine, sensibilitatea exagerată la atitudinea celorlalţi. În plus, aproximativ 30% dintre pacienţii cu psoriazis au avut gânduri de sinucidere. Mai mult, boala poate afecta și calitatea vieţii de familie. Durata tratamentului, împotrivirea faţă de ideea de a părăsi casa sau evitarea locurilor publice precum piscinele, plajele și facilităţile sportive pot afecta modul de petrecere a timpului liber în familie. De aceea este foarte important ca pacientul să găsească în familie sprijin și înţelegere.
Deteriorează funcţia fizică a individului
Psoriazisul se numără printre primele trei afecţiuni, după insuficienţa cardiacă și hipertensiunea arterială, care afectează funcţia fizică a individului. Și este a doua afecţiune, după depresie, în afectarea funcţiei psihice. Dintre bolile dermatologice, psoriazisul se află pe primul loc în ceea ce privește deteriorarea indicelui de calitate a vieţii, devansând afecţiunile maligne cutanate. Din acest motiv, campania de anul acesta urmărește ca bolnavii de psoriazis să fie integraţi social, să nu fie discriminaţi, să primească sprijin moral din partea celor din jur și un tratament medical corect.