de Gabriela Niculescu

La nivel mondial, depresia constituie o problemă majoră de sănătate, fiind prezentă la aproximativ 20% dintre pacienţii cu boli cardiace. Organizaţia Mondială a Sănătății (OMS) preconizează că până în anul 2020 depresia va fi a doua cauză de mortalitate și de dizabilitate în lume, primul loc fiind ocupat de bolile cardiovasculare, care provoacă decesul a 17 milioane de oameni anual. Persoanele depresive prezintă un risc de două ori mai mare de a suferi un infarct miocardic, comparativ cu cele care nu suferă de depresie, se arată într-un studiu realizat de oamenii de ştiinţă canadieni de la Universitatea Concordia.

Cauzele sunt anxietatea și stilul de viață neadecvat

Conform Asociaţiei Americane a Inimii, depresia apare de trei ori mai frecvent la pacienţii cu boli cardiovasculare care au suferit deja un eveniment coronian acut decât în rândul celorlalţi. Cu cât persoana la care se produce un infarct miocardic este mai tânără, cu atât riscul de a dezvolta depresie este mai mare, prin urmare, se poate spune că există o interdependenţă între cele două afecţiuni. Cercetătorii canadieni au reuşit să explice mecanismul prin care depresia afectează inima. Pe de-o parte, din cauza stilului de viaţă dezechilibrat, sedentar, consumului de alimente nesănătoase, alcoolului sau fumatului; pe de altă parte, depresia conduce și la episoade de anxietate sau atacuri de panică și hipertensiune arterială sau, dimpotrivă, la introvertire și implicit la inhibarea posibilității urmării unui tratament adecvat. Toate acestea împiedică o circulație normală a sângelui în organism și devin factori cauzatori de boli cardiovasculare.

Favorizează dezvoltarea depunerilor de grăsime şi de colesterol

Alte studii realizate în America şi Australia susţin că depresia pare să favorizeze dezvoltarea depunerilor de grăsime şi de colesterol în vasele sangvine, despre care se ştie că ar conduce la creşterea riscului de accident vascular cerebral şi la infarct miocardic. Nu doar depresia conduce la boli cardiovasculare, ci şi reciproca fiind valabilă. Potrivit Asociaţiei Americane a Inimii, 15% dintre persoanele care suferă de o boală cardiovasculară se confruntă şi cu simptome specifice depresiei. Studiile au arătat că, la persoanele care au suferit un infarct miocardic, episoadele depresive cresc cu 17% riscul de deces. Prin comparaţie, la persoanele sănătoase, riscul de deces după un infarct este de numai 3%. Principalele motive pentru care bolile cardiovasculare favorizează depresia sunt activitatea socială redusă, întrucât bolnavii de inimă ies mai rar din casă şi nu fac suficientă mişcare, dar şi dependența de medici şi medicamente, care creşte gradul de frustrare al pacienților. Nu în ultimul rând, starea psihică a bolnavilor este afectată, deoarece evoluţia bolii este imprevizibilă, ceea ce creează o stare de stres permanentă, care conduce la afectarea vaselor de sânge şi implicit la îmbolnăvirea inimii.

Simptomele care ar trebui să vă îngrijoreze

Deseori, simptomele debutului unei boli cardiovasculare pot coincide cu cele ale depresiei şi invers. Pe măsură ce apar dificultăți de concentrare, tulburări de somn, reducerea apetitului alimentar, anxietate, tensiune interioară, iritabilitate, oboseală sau pesimism (gânduri de vinovăție şi de inferioritate), se poate instala depresia, urmată de boala cardiovasculară.

Mulţi dintre pacienții care suferă de depresie, cu sau fără afecțiuni cardiovasculare asociate, nu sunt diagnosticați la timp sau primesc îngrijiri terapeutice inadecvate. De aceea, medicul de familie deține un rol-cheie în depistarea precoce a simptomelor depresive și în îndrumarea acestor pacienți către un serviciu de psihiatrie. În mod particular, la pacienții cu antecedente cardiovasculare, medicul cardiolog poate fi cel care recomandă o evaluare psihiatrică, în vederea stabilirii unui diagnostic de depresie.

Atenție! Depresia nu trebuie ignorată, tratarea ei fiind importantă, deoarece aceasta influențează în mod negativ evoluția afecțiunii cardiace, și, de asemenea, afectează toate aspectele vieții unui pacient, inclusiv familia și relațiile personale, educația, cariera, activitatea și starea generală de sănătate!

Este eficientă terapia cognitiv comportamentală

Cea mai utilizată și eficientă abordare terapeutică s-a dovedit a fi asocierea dintre tratamentul psihologic și cel farmacologic. Tratamentul psihologic poate fi reprezentat de una dintre următoarele forme de psihoterapie: terapia cognitiv comportamentală sau interpersonală. În anumite cazuri, consilierea suportivă s-a dovedit a fi cea mai bună metodă de tratament psihologic. În ceea ce priveşte tratamentul farmacologic, medicația antidepresivă aleasă pentru a fi administrată unui pacient depresiv cu boli cardiovasculare asociate trebuie să aibă cel mai bun profil de siguranță vizavi de efectele adverse. Psihiatrul va trebui să țină cont nu doar de efectele și de interacțiunile dintre diversele antidepresive pe care le poate prescrie, ci și de efectele adverse care pot să apară între medicația prescrisă de medicul cardiolog pentru afecțiunile cardiovasculare ale pacientului și medicația antidepresivă pe care el dorește să o inițieze. Aceste interacțiuni pot fie să ducă la o lipsă de eficacitate atât a medicamentelor pentru bolile cardiovasculare sau cele pentru tratarea depresiei, cât și, uneori, la o creștere a efectului pe care aceste medicamente îl au, pacientul ajungând să se simtă foarte slăbit, să nu aibă puterea să facă nimic (stări date de reducerea prea mult a tensiunii arteriale, de exemplu) sau să aibă stări de greață, dureri de stomac sau alte manifestări pricinuite de acțiunea mult prea puternică a medicamentelor antidepresive. În această situație vor trebui alese cu precădere medicamente atât cardiovasculare, cât și antidepresive, care nu interacționează între ele și care au un profil de siguranță și de tolerabilitate excelent. Medicii care oferă îngrijire pacienților cu afecțiuni cardiace trebuie, de asemenea, să fie familiarizați cu manifestările depresiei și să-i conștientizeze pe aceștia de prezența acestei afecțiuni, cu atât mai mult cu cât s-a demonstrat că o serie de medicamente folosite în tratarea bolilor cardiovasculare sunt ele însele inductoare de stări depresive.