de Dana Purgaru

Implant de „inimă artificială“ realizat în premieră în România

Un dispozitiv ce funcţionează asemenea unei pompe şi reglează debitul cardiac, numit „inimă artificială”, i-a fost implantat unui pacient de 44 de ani, la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant (IBCvT) din Târgu-Mureş, operaţia fiind o premieră în România. Prețul dispozitivului ce ține loc de mușchi și pompează sângele este de circa 90.000 de euro, costurile fiind suportate din fondurile primite de IBCvT Târgu-Mureş, în cadrul programului naţional de transplant. Procedeul se realizează de mai mult timp în Europa Centrală, dar în Europa de Est este o raritate.

Sedentarismul duce la mai multe decese decât obezitatea

Lipsa de exerciţiu ar putea provoca de două ori mai multe decese decât obezitatea, potrivit unui studiu realizat în Europa pe 334.161 de persoane în decursul a 12 ani. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, circa 676.000 de decese sunt legate anual de sedentarism, comparativ cu 337.000 de decese din cauza greutăţii corporale excesive. Experţii au ajuns la concluzia că un program simplu de exerciţii, cum ar fi 20 de minute de mers pe jos la pas vioi în fiecare zi, ar aduce beneficii importante.

Metodă antifumat prin analiză de sânge

Un test de sânge ar putea ajuta oamenii să aleagă o metodă de a renunţa la fumat care să le ofere cele mai multe şanse de reuşită, potrivit unui studiu efectuat la Universitatea Pennsylvania din SUA. Cercetătorii au folosit teste sangvine pentru a verifica viteza de descompunere a nicotinei și au descoperit că oamenii al căror organism descompune nicotina la o rată normală au o şansă mai mare de a se lăsa de fumat.

În 30 de ani, cancerul nu va mai face victime

Cercetători de la University College London (UCL) afirmă, într-un raport medical publicat recent, că peste 30 de ani s-ar putea să nu mai existe decese din cauza acestei boli la persoane cu vârsta sub 80 de ani. Posibilitatea diagnosticării cu ajutorul unor analize mai simple - efectuate chiar de farmacişti - şi accesul la tratamente mai eficiente în stadiile mai avansate ale bolii vor contribui la schimbarea situaţiei actuale.

Cardiomiopatia dilatativă, declanşată de mutaţii genetice

Oamenii de știință britanici au identificat mutațiile genetice cruciale ce cauzează o afecțiune cardiacă întâlnită la aproximativ una din 250 de persoane - cardiomiopatia dilatativă (DCM), deschizând calea spre o mai bună diagnosticare și monitorizare a pacienților cu risc ridicat. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 5.000 de persoane. Mutațiile survenite în gena proteinei Titin, responsabile pentru scurtarea acesteia, sunt cauze al DCM cel mai frecvente, determinând apariția a aproximativ un sfert dintre cazuri.