de Diana Tudor
Arsurile în piept reprezintă o senzaţie neplăcută cauzată de refluarea conţinutului lichid din stomac în esofag. Denumită în limbaj ştiinţific şi boala de reflux gastro-esofagian (BRGE), afecţiunea este cauzată, în principal, de obezitate, ca rezultat al unui stil de viaţă nesănătos, bazat pe consumul de fast-food, de cafea, de alcool sau de tutun. Aflăm mai multe informaţii despre acest subiect de la conf. dr. Ion Daniel (medalion), medic primar chirurgie generală, şeful Clinicii Chirurgie III, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.
Sunt favorizate de mesele copioase şi de băuturile carbogazoase
- Cum putem caracteriza boala de reflux gastro-esofagian?
- Boala de reflux gastro-esofagian nu este doar o boală locală sau un simplu simptom, ci o afecţiune care poate genera o multitudine de suferinţe colaterale. Manifestările bolii se resimt în special atunci când persoana respectivă se apleacă, moment în care experimentează senzaţia unei arsuri în capul pieptului, care devine din ce în ce mai accentuată.
- Ce factori favorizează apariţia refluxului anormal?
- Cel mai frecvent este vorba despre obezitate de tip abdominal, care determină dilatarea stomacului şi creşterea presiunii în abdomen. Acesta capătă forma unui balon cu presiune crescută, al cărui conţinut se evacuează în sus, către esofag. În aceste condiţii, sfincterul, cel care ar trebui să oprească acest reflux, este suprasolicitat şi, treptat, cedează. Refluarea conţinutului gastric în esofag şi apariţia arsurilor în piept sunt favorizate de mesele abundente la care s-au consumat şi băuturi carbogazoase sau alcool, urmate de poziţia orizontală a trunchiului.
Poate să afecteze şi coardele vocale
- Care sunt simptomele bolii de reflux gastroesofagian?
- Cel mai comune simptome ale bolii de reflux gastroesofagian sunt arsurile în piept, care semnalează, de altfel, şi debutul suferinţei. O altă senzaţie neplăcută, caracteristică afecţiunii, este regurgitarea conţinutului gastric. Refluxul poate ajunge atât de sus, încât pacientul simte gustul acru sau amar în gură, însoţit de eliminarea de gaze prin eructaţie. Într-un stadiu mai avansat, după ce boala a evoluat de-a lungul mai multor ani, este posibil să apară ulceraţia esofagului, stenozarea lui şi, ulterior, disfagia, afecţiune caracterizată prin apariţia dificultăţilor la înghiţire. Însă, acestea nu sunt singurele senzaţii neplăcute provocate de boală. Nu de puţine ori, boala se însoţeşte şi de: senzaţia de corp străin în gât, producerea excesivă de salivă, precum şi răguşeala persistentă dată de un reflux care ajunge până la coardele vocale şi determină o laringită cronică. Persoanele care suferă de BRGE pot resimţi şi probleme respiratorii de tipul tusei iritative, pneumoniei repetate cauzată de faptul că refluxul ajunge până în faringe şi apoi în căile respiratorii, cauzând aspiraţii repetate şi suferinţă respiratorie.
- Ce investigaţii medicale trebuie să efectueze persoanele care resimt astfel de simptome?
- Cea mai simplă şi mai accesibilă metodă de diagnosticare a refluxului gastro-esofagian este endoscopia digestivă superioară. Procedura presupune introducerea, sub anestezie uşoară, a unui tub flexibil cu fibră optică pe gură, în faringe, în esofag, până în stomac, cu vizualizarea traseului respectiv, insistând asupra zonei de trecere dintre esofag şi stomac, acolo unde există acest sfincter esofagian devenit nefuncţional. Medicul va putea observa în momentul investigaţiei cum ascensionează lichidul. De asemenea, se pot vedea urmele acestui relux sub formă de roşeaţă, ulceraţii, perforaţii sau stenoză. Mult mai grav, medicul poate detecta chiar leziuni precanceroase consecutive acestei agresiuni acide repetate. Pe fondul unei boli de reflux gastro-esofagian cu caracter cronic poate apărea cancerul de esofag, o afecţiune extrem de gravă, cu soluţii terapeutice reduse şi cu o mortalitate foarte mare. O altă metodă de diagnosticare a bolii de reflux gastro-esofagian este testul de provocare a simptomelor esofagiene, cu ajutorul căruia se poate diferenţia arsura retrosternală de o durere cardiacă.
Refluxul masiv se rezolvă chirurgical
- Cum tratăm boala de reflux gastro-esofagian?
- Peste trei sferturi dintre pacienţii care suferă de boala de reflux gastro-esofagian obţin o ameliorare semnificativă a simptomatologiei, adoptând un stil de viaţă sănătos. Pentru aceasta, pacienţii trebuie să aibă o dietă şi un calendar al exerciţiilor fizice astfel încât să obţină o scădere semnificativă în greutate.
- Este nevoie de tratament chirurgical?
- Operaţia pentru boala de reflux gastro-esofagian este indicată pentru mai puţin de 10% dintre pacienţi şi se realizează dacă aceştia au avut un reflux masiv şi agresiv pe durata a 24 de ore sau ca urmare a eşecului măsurilor conservatoare: dietă şi tratament medicamentos. Cea mai bună tehnică operatorie pentru boala de reflux este operaţia laparoscopică, numită fundoplicatură, care are scopul de a dubla sfincterul esofagian inferior, slăbit în cazul acestor bolnavi. Este o operaţie de anvergură, care presupune realizarea unui manşon din corpul gastric în jurul esofagului, astfel încât să nu se mai producă refluxul. Operaţia nu este nici ea lipsită de riscuri şi complicaţii postoperatorii. De obicei, întărind acest sfincter, după operaţie, pacienţii resimt o vreme dificultăţi la înghiţire, deoarece, în cadrul intervenţiei chirurgicale, se strâmtorează într-un anume grad acest defileu. De asemenea, pacienţii pot manifesta o dificultate minoră de a elimina gazul din stomac, ceea ce creează disconfort şi balonare postoperatorie. Indicaţiile de chirurgie deschisă se adresează cazurilor când există stenoză esofagiană sau suspiciune de cancerizare şi îşi propune să rezece porţiunea respectivă pentru a evita cancerul de joncţiune esogastrică.
„Evitaţi iritantele şi stimulentele digestive“
- Ce sfaturi puteţi oferi pentru schimbarea stilului de viaţă?
- Pentru un stil de viaţă sănătos, este necesară urmarea unor indicaţii legate de alimentaţie şi activitate fizică. În primul rând, este important ca pacienţii să adopte o dietă hipocalorică şi să nu mănânce până ce obţin senzaţia de saţietate. De asemenea, este important să evite mesele copioase, consumul de alcool, cafea, ciocolată sau condimente, toate iritantele şi stimulentele digestive, care accentuează simptomatologia. Foarte important este ca masa de seară să nu fie servită mai târziu de ora 18:00 sau cel puţin cu minimum două-trei ore înainte de culcare. Poziţia orizontală, în special după masă, este cel mai agravant factor pentru boala de reflux. Pe lângă aceasta, este recomandat ca aceştia să doarmă pe o pernă mai înaltă ca să împiedice refluarea conţinutului gastric. Persoanele obeze sunt sfătuite să adopte o îmbrăcăminte comodă, largă, care să nu comprime abdomenul, favorizând astfel declanşarea şi accentuarea bolii. În plus, acestea trebuie să ia măsuri serioase pentru a ajunge la greutatea optimă. Peste 90% dintre cazuri vor obţine o ameliorare a simptomelor dacă îşi vor modifica stilul de viaţă şi vor lua medicamentele prescrise de medicul curant.