de Raluca Grințescu şi Adrian Barna
Foarte mulți naturiști și igieniști din ultimii 100 de ani și-au pus multiple întrebări cu privire la efectul alimentației umane asupra stării de sănătate. Și tot atât de mulți dintre ei au descoperit cât de importantă este alimentația asupra menținerii stării de sănătate sau a apariției stării de boală.
Însănătoşiri impresionante cu dieta alcalină
Naturiști renumiți din trecut precum Arnold Ehret, H. Carrington, T.S. Fry, Sylvester Graham (părintele igienei naturale în America), Paul Bragg și, dintre contemporani, Robert Morse, Patricia Bragg, Robert Lockhart, Kristina Bucharan-Carillo au testat pe propriile organisme - zeci de ani buni - validitatea legăturii dintre alimentație și sănătate. În prezent, beneficiem de experiența directă, personală, a sute de oameni și de colectarea a mii de cazuri de vindecări impresionante cu ajutorul dietei naturale, pe care unii o numesc „dieta care nu produce mucus” (Arnold Ehret a „brevetat” această denumire) sau „dieta alcalină” (naturiștii mai moderni, precum familia Bragg, folosesc această denumire).
„Revizii ale mașinii biologice”
Lumea în care trăim este o lume duală, care funcționează pe ritm somn/veghe, masculin/feminin, zi/noapte, acțiune/repaus, adică întotdeauna există două aspecte, aparent contrarii, ce alcătuiesc un întreg. De aceea, și în domeniul alimentației este foarte important să discutăm despre acțiunea de a mânca și pauza (sau postul) alimentară(ar).
Așa cum duceți periodic mașina la revizie, pentru o verificare minuțioasă de câteva zile (sau câteva ore), tot așa aveți nevoie să faceți „revizii” periodice ale „mașinii biologice”, care este corpul pe care îl aveți.
Dacă veți introduce continuu mâncare în corp, toată energia de care dispun celulele se va consuma în procesul de digestie, absorbție, utilizare și eliminare a reziduurilor, și nu mai rămâne deloc energie pentru detoxifiere și vindecare - procese la fel de importante și de vitale! De aceea, în toate tradițiile de vindecare și spiritualitate ale lumii, inclusiv cele ale dacilor (strămoșii noștri), au existat perioadele de repaus alimentar sau post, cu efect de vindecare, de curățare și de eliminare a reziduurilor toxice din corp. Posturile ortodoxe sunt special plasate în cele mai dificile perioade sezoniere din zona temperată, unde se află țara noastră: începutul iernii și finalul iernii.
Vă simțiți rău dimineața, la trezire, pe nemâncate?
Atunci înseamnă că sunteți „plin ochi” de mucus în tubul digestiv. Dacă veți continua câteva zile postul, consumând multă apă sau sucuri proaspăt stoarse de fructe, treptat, limba se va curăța și neplăcerile vor dispărea. Iată care sunt alimentele formatoare de mucus de care este nevoie să vă feriți ocazional (să nu le consumați zilnic) pentru a da răgaz corpului să se detoxifice și să se mențină într-o stare acceptabilă de sănătate:
Cu apariția „gunoierilor” din lumea naturii, care ajută corpul să descompună deșeurile depuse (exact ca în natură, acolo unde este „gunoi”, materie moartă, apar organismele care ajută la descompunere): virusuri, bacterii, ciuperci, paraziți, viermi etc.
Înțelegeți acum de unde vin bolile oamenilor? Nu de la microbi - ei sunt doar „gunoierii”, fiind atrași de prezența materiilor în descompunere -, ci de la mucusul depozitat în corp. Acolo unde aveți multă grăsime sau celulită aveți depuneri impresionante de mucus.
SFAT. Este recomandat să țineți postul cu apă de 24 de ore o dată pe săptămână, mai ales în perioada primăverii, care este foarte util pentru punerea în repaus a tubului digestiv și eliminarea de mucus.
Ce este recomandat să mâncaţi
Alimentele care nu produc mucus și pot fi consumate în perioadele de post, săptămânale sau lunare, sunt: fructele, în special cele dulci (alcaline), bine coapte (fructele „crude” sunt totdeauna mai acide!) - consumate ca atare sau sub formă de sucuri de fructe; legumele crude, consumate ca atare sau sub formă de salate, rădăcinoasele, frunzele sau „fructele” legumelor, dar și preparate termic (la abur, soté, fierte, grătar, supe, ciorbe etc.); semințele de toate felurile, consumate cu moderație, pentru că în cantitate mare și ele produc mucus și acidoză; vlăstarii obținuți prin germinarea diferitelor semințe (consumați cu moderație, pentru că au multe proteine, respectiv aminoacizi; grânele fără gluten și produsele din ele, consumate sub formă gătită, combinate cu vegetale; leguminoasele precum fasolea, mazărea, năutul, lintea, bobul, soia și produsele din ele.