de Cătălina Tăgârță
Dermatita atopică este a doua cel mai întâlnită cauză pentru care oamenii vin la dermatolog, afectând 50 de milioane de europeni, dintre care 20% sunt copii. Este o afecțiune cronică și ereditară, care apare atunci când bariera cutanată este slăbită și microbiomul este dezechilibrat. Se manifestă prin piele uscată, mâncărime și puseuri.
Netratată, conduce către rinită sau astm bronșic alergic
Puține persoane știu că dermatita atopică este apanajul copilăriei. Afirmația are în spate statistici serioase, care arată că circa 45% dintre cazuri au debut în primele șase luni de viață, 60% în primul an de viață, iar 85% înaintea vârstei de 5 ani. Totuși, cercetările dovedesc și remisiune în proporție de 70% înainte de adolescență, dar cu condiția ca pacienții să primească un tratament corespunzător. Mai exact, boala poate fi identificată după următoarele manifestări: în eczema acută - eritem, excoriații, veziculație, exudat seros, prurit; iar în eczema cronică - lichenificare (îngroșarea pielii), uscăciune și prurit. Dar simptomele diferă și în funcție de vârstă. „La sugari, eczema acută este vizibilă în special pe obraji, pe scalp; la copii, semnele apar pe trunchi, gambe, brațe și antebrațe, flexuri; iar la adolescenți și adulți trebuie observat atent zonele flexurale, gâtul, regiunea nucală (la ceafă) - eczemele cronice fiind cu lichenificare, deci cu îngroșare”, a declarat medicul dermatolog Adriana Diaconeasa, de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. Poate simptomele nu par foarte supărătoare, dar ideea este că, netratate, aceste manifestări pot conduce către rinită alergică sau chiar către astm bronșic alergic. În plus, potrivit doctor Adriana Diaconeasa: „Dermatita atopică este o expresie clinică între terenul genetic predispus și factorul de mediu”.
58% dintre copiii cu atopie prezintă tulburări de somn
Dermatita atopică este o problemă de sănătate publică, întrucât ea are și un impact semnificativ asupra calității vieții. „Studiile arată că, pe lângă simptomele specifice bolii, care în unele cazuri sunt foarte supărătoare, 58% dintre copiii cu atopie prezintă tulburări de somn; 73% dintre părinți consideră că boala le afectează relațiile de familie; iar 85% dintre părinți cred că atopia copilului le afectează propria stare emoțională”, a mai spus medicul. Pentru a preveni afecțiunea e important ca oamenii să păstreze echilibrul bacteriilor de pe piele. Microbiomul cutanat (totalitatea microbilor și elementelor genetice ale acestora în cadrul unui mediu particular) este al doilea genom al individului. Potrivit specialiștilor, pe suprafața corpului sunt de zece ori mai multe celule microbiene decât celule umane. Sunt de o mare heterogenitate și cu un model specific de distribuție. „În timp ce fiecare celulă din corpul nostru, care reprezintă moștenirea genetică, este primul nostru genom, putem spune că microbiomul reprezintă al doilea genom al nostru. Microorganismele care ne însoțesc cântăresc circa un kilogram și jumătate (cuprind aproximativ 100.000 de miliarde de bacterii) și nu am putea trăi fără ele”, a mai spus doctor Adriana Diaconeasa.
„Nou-născuții au un microbiom puțin diversificat”
Diversitatea microbiomului se obține în timp. „«In utero», pielea fetusului este sterilă, colonizarea făcută de microorganisme începe la câteva minute după naștere. Nou-născuții au un microbiom puțin diversificat, dar, încetul cu încetul, diversele suprafețe ale pielii dezvoltă caracteristici legate de umiditate, de temperatură sau de sebum. Oricum, tipurile de bacterii nu se întind uniform pe toată suprafața pielii, unele fiind specifice zonelor cu păr, altele în pliurile pielii, și așa mai departe…”.
Cercetătorii încearcă să înțeleagă cum funcționează microbiomul și ce relații are cu corpul nostru, iar studiile lor au condus la primele aplicații cosmetice și dermatologice. Oricum, microbiomul cutanat este implicat nu doar în dermatită, ci și în rozacee, mai puțin în psoriazis, dar și în vindecarea rănilor.
Sunt interzise săpunurile astringente
Bacteriile sunt vizualizabile doar la microscop sau prin culturi, iar caracterizarea și interpretarea lor se fac prin identificarea acestora pe piele fie prin biopsie cutanată, fie printr-un simplu raclaj cu ajutorul unui dispozitiv steril. Așadar, oamenii nu ar trebui să se teamă de bacterii, despre care am spus că există pe suprafața pielii fiecărui individ, ci de multiplicarea excesivă a acestora, căci atunci apar problemele. Acestea sunt grupate în două categorii: bune și rele (sau în comensale, patogene și oportuniste). O bacterie este comensală când trăiește în contact cu pielea și cu mucoasele unei gazde, fără să ducă la tulburări. Una patogenă este capabilă să provoace o boală la un subiect cu un sistem imunitar sănătos, iar o bacterie oportunistă, nepatogenă, de obicei, poate deveni patogenă când imunitatea subiectului e slăbită (de exemplu, imunosupresie). „Atenție! Săpunurile astringente și antibioticele topice sau orale afectează echilibrul microbiomului și pot încuraja colonizarea făcută de microorganisme patogene”, a atras atenția medicul.
„Corticoizii, necesari pentru a potoli puseul“
Cel mai recent ghid realizat pentru dermatita atopică arată că rolul intervenției nonfarmacologice este foarte important. Fiind vorba despre o afecțiune cronică, pacienții au nevoie de îngrijire corespunzătoare. În primul rând, se poate vorbi despre produse emoliente, evident dermato-cosmetice, iar apoi de corticoizi. „S-a creat o fobie de corticoizi, mai ales în rândul părinților, dar e important să înțelegem că ei sunt necesari pentru a calma puseul. Nu avem voie să lăsăm pielea iritată. Evident că nu trebuie să se ajungă la dependență, însă tocmai de aceea există și emolientele, care pot fi folosite înainte sau în paralel”, declară specialiștii. E bine de știut că trebuie să optați pentru produse din gama dermato-cosmeticelor. Cele mai bune sunt cele pe bază de: unt de shea și ulei de rapiță (ambele reconstruiesc pelicula hidrolipidică), glicerină (compensează pierderea transepidermică de apă), niacinamidă (luptă împotriva inflamării și reconstruiește bariera cutanată) și apă termală.