de Cătălina Tăgârță
Cu prilejul lunii martie, personalități importante din mai multe domenii au participat la Conferința „Sănătatea Femeii - de la pubertate la menopauză”. Concluzia? Reprezentanta sexului frumos are nevoie de o abordare medicală multidisciplinară, iar prevenția și administrarea unui tratament personalizat trebuie să devină o prioritate.
Nutriția din primele 1.000 de zile de viață e esențială
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, doctor Vasile Ciurchea, a declarat că, pe lângă programele destinate sănătății femeii, se are în vedere și demararea unui program genetic pentru viitoarele mame. „Femeia gravidă trebuie îngrijită cu multă atenție încă de la debutul sarcinii. Aș vrea să atrag atenția asupra importanței nutriției din primele 1.000 de zile ale vieții, începând din momentul concepției. Aceasta este o perioadă esențială în dezvoltarea copilului, deoarece orice suferință, disfuncție sau eroare alimentară prezintă un efect insurmontabil asupra dezvoltării ulterioare fizice, dar mai ales cognitive, având în vedere că la 3 ani se dezvoltă 80% din creier”, a declarat profesor universitar doctor Marin Burlea, președintele Societății Române de Pediatrie.
România - fruntașă la mortalitatea prin neoplazii de col uterin în UE
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce privește mortalitatea prin cancerul de col uterin. Are o rată a mortalității de 17 decese la 100.000 de locuitori, în timp ce media europeană e de cinci-şase decese la 100.000 de locuitori. Țara noastră nu stă deloc bine nici la capitolul incidență, având o rată a incidenței cancerului de col uterin dublă față de media europeană - 34 de cazuri la 100.000 de locuitori, comparativ cu 17 cazuri la 100.000 de locuitori, cât este media europeană. În acest context, specialiștii prezenți la Conferința „Sănătatea Femeii - de la pubertate la menopauză” fac apel la creșterea prevenției primare (vaccinare) și secundare (screening). Din păcate, Programul naţional de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, demarat în 2012, înregistrează o serie de vulnerabilități date de instabilitatea legislativă, implicarea inadecvată a medicilor de familie și alocarea unui buget de la un an la altul. Profesor universitar doctor Radu Vlădăreanu, șeful Clinicii de Obstetrică Ginecologie de la Spitalul Universitar de Urgență Elias, a declarat că numărul mare de femei care mor din cauza cancerului de col uterin este consecința lipsei unui program de screening în anii 2009, 2010, 2011: „Nu trebuie să uităm și că, din păcate, testul Babeș-Papanicolau nu depistează toate cancerele de col uterin. Datele noi arată că foarte puține cazuri sunt depistate prin acest test”. De asemenea, conferențiar universitar doctor Monica Cîrstoiu, de la Spitalul Universitar de Urgență București, a explicat limitele citologiei în prevenția cancerului de col uterin: „Citologia are o sensibilitate scăzută, comparativ cu testul HPV, o acuratețe scăzută și identifică femeile care au deja leziuni, și nu pe cele cu risc de a dezvolta cancer de col uterin în următorii ani. Astfel, un rezultat negativ nu exclude riscul de cancer”.
8.000 de cazuri de cancer mamar în fiecare an
România nu stă deloc bine nici la capitolul cancer mamar, anual înregistrându-se 8.000 de astfel de noi cazuri. Mai grav este că peste 60% din acestea sunt depistate în stadiile III și IV, ceea ce înseamnă peste 5.000 de persoane diagnosticate tardiv. „Una din opt femei este expusă pericolului de a face cancer de sân, iar riscul acesta crește pe măsură ce femeile înaintează în vârstă. Foarte important este că nouă din zece femei pot supraviețui acestei maladii doar datorită prevenției precoce. Iată de ce este esențial ca femeile să se prezinte la controalele medicale de rutină”, a declarat doctor Maria Alexandrescu, șeful Departamentului de Radiologie și Imagistică Medicală de la Spitalul Monza din București. De aceeași părere este și șeful Secției Chirurgie Generală II a Spitalului Militar Central din București, doctor Remus-Iulian Nica. Pe lângă importanța stabilirii diagnosticului precoce, specialistul a punctat și rolul esențial al instituirii timpurii a tratamentului chirurgical: „Personal, atunci când a fost cazul de chirurgie radicală, pe lângă ablația sânului, am făcut și ablația completă a ganglionilor axilari. Deși este o intervenție minuțioasă, care durează foarte multe ore, este cea mai sigură metodă terapeutică pentru pacientă”.
Prezent la conferință, doctor Dan Corneliu Jinga, de la Spitalul Universitar de Urgență București, a punctat importanța profilaxiei și tratamentul evenimentelor osoase la pacientele cu diagnostic de cancer mamar: „70% dintre metastazele unui cancer mamar sunt osoase, cu durere, cu fracturi și cu probleme în special legate de calitatea vieții. Din acest motiv, patologia osoasă în oncologia sânului este extrem de importantă”.
Doctor Oana Costan, directorul Direcției Programe Curative, a precizat că 124 de paciente au beneficiat de Programul de protezare mamară început în aprilie 2014, pentru 2015 fiind prevăzut un număr de 800 de paciente.
Nu toate fibroamele trebuie să ducă la histerectomie
O altă problemă de sănătate specifică reprezentantelor sexului frumos și dezbătută în cadrul conferinței a fost fibromul uterin, una dintre cauzele infertilității la femei. Boala afectează una din trei femei aflate la vârstă fertilă, iar cel mai eficient tratament îl reprezintă histerectomia. „Trebuie să existe dovezi clare ale acestei indicații terapeutice. Din păcate, se poate observa că există un exces de indicații chirurgicale când vine vorba despre tratamentul fibromului uterin”, a avertizat doctor Zorela Adriana Sgarbură, medic primar Obstetrică-Ginecologie la Clinica Ego Metacs din București.
Doctor Mioara Matei, de la Spitalul CF 2 din București, a oferit speranță femeilor afectate de cancer care doresc să devină mame, vorbind despre posibilitatea recoltării ovulelor înainte de inițierea tratamentului cu citostatice.
Renunţarea la fumat reduce problemele cardiovasculare
Cum bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în rândul femeilor de orice vârstă, fiind răspunzătoare la nivel european de 43% din numărul total de decese, șeful Departamentului Promovarea Sănătății, de la Institutul Național de Sănătatea Publică, profesor doctor Radu Negoescu, a reiterat importanța prevenției cardiovasculare: „Controlul factorilor de risc cardiovasculari este deosebit de important. Dacă prin renunțarea la fumat femeile câștigă puțin mai mult decât bărbații, s-a dovedit că, prin reducerea obezității și a supraponderii, câștigul e cu mult mai mare. Când vine vorba despre prevenție, femeile au mult mai multe beneficii decât bărbații”.