de Raluca Grințescu
Colina este un nutrient esenţial, care este uneori integrat în categoria vitaminelor, mai precis în complexul vitaminic B. Organismul poate sintetiza doar cantităţi mici de colină, şi de aceea este nevoie ca diferenţa să o obţinem din alimente. Colina a fost încadrată în categoria nutrienţilor esenţiali în 1998, şi are multiple roluri în organism. Această substanţă complexă este necesară sintezei neurotransmiţătorului acetilcolină, are un rol important în transportul şi în sinteza lipidelor, influenţează pozitiv dezvoltarea creierului şi a memoriei, reprezintă materia primă din care sunt sintetizate substanţe ce formează membranele celulare etc.
Lipsa ei duce la acumularea de lipide în ficat
Studiile au arătat că o dietă săracă în colină produce diferite afecţiuni grave, care, de cele mai multe ori, pot fi tratate prin consumul unor cantităţi mai mari de colină. Ficatul gras şi leziunile hepatice sunt printre cel mai bine documentate efecte ale carenţei de colină. Cele două efecte ale carenţei sunt cauzate de faptul că acest compus este necesar în sinteza unor substanţe ce participă la transportul lipoproteinelor cu densitate foarte mică (VLDL) de la nivelul ficatului în sânge, lipsa colinei ducând la acumularea lipidelor la nivelul ficatului şi la leziuni hepatice.
Într-un studiu recent, efectuat pe 57 de adulţi care au urmat o dietă săracă în colină, s-a observat că 77% dintre bărbaţi, 80% dintre femeile aflate la menopauză şi 44% dintre cele care nu au ajuns la menopauză au dezvoltat cele două afecţiuni şi, în anumite cazuri, şi leziuni musculare. Aceste efecte au dispărut după ce colina a fost reintrodusă în alimentaţie. Femeile care nu au ajuns la menopauză sunt mai rezistente la carenţa de colină, datorită estrogenului care favorizează sinteza internă.
Leziunile hepatice sunt cauzate de faptul că celulele hepatice se autodistrug (apoptoză) atunci când nu primesc colină suficientă.
De asemenea, un alt studiu a arătat că o alimentaţie săracă în colină poate distruge ADN-ul şi limfocitele. Datorită rolurilor multiple pe care le are colina în organismul uman se consideră că o cantitate insuficientă are un impact semnificativ asupra organismului şi poate conduce la ficat gras, la ateroscleroză, la afecţiuni neurologice şi la cancer.
Risc crescut de cancer hepatic
Testele efectuate pe animale au arătat că deficienţa de colină este asociată cu un risc crescut de cancer hepatic şi cu o sensibilitate crescută la acţiunea substanţelor cancerigene. Mecanismele ce conduc la creşterea riscului de cancer hepatic şi la sensibilitate crescută nu au fost încă stabilite, însă principalele teorii se referă la faptul că o alimentaţie ce nu oferă cantitatea necesară de colină creşte riscul de cancer prin distrugerea celulelor hepatice, repararea incorectă a ADN-ului, declanşarea prematură a apoptozei (moartea celulară programată) etc.
Studii recente au arătat că un consum adecvat de colină şi de betaină are efect antiinflamator, ceea ce scade considerabil riscul apariţiei cancerului şi a altor afecţiuni grave.
Pericol de dezvoltare anormală a fătului
Efectele benefice ale acidului folic, înainte de sarcină şi în momentul acesteia, sunt foarte bine susţinute de dovezi ştiinţifice, însă cercetările în ceea ce priveşte efectele colinei sunt doar la început. Datele rezultate în urma unui studiu efectuat pe un număr de peste 850 de persoane, au arătat că, în cazul femeilor care aveau un consum ridicat de colină şi de betaină, riscul dezvoltării anormale a fătului este cu 72% mai mic decât în cazul persoanelor care au un consum scăzut. Un alt studiu a arătat că o cantitate scăzută de colină în sângele femeilor la mijlocul sarcinii creşte riscul dezvoltării anormale a fătului de 2,4 ori.
Se găsește în alimente, sub formă de lecitină
Colina poate fi sintetizată de organism, însă cantitatea produsă nu satisface nevoile corpului, şi de aceea trebuie să fie obţinută din alimente. Cele mai bune surse de colină sunt: ficat (355 mg/100 g), ouă (147 mg/bucată), pește (50-70 mg/100 g), lapte (38 mg/250 ml), carne de vită (67 mg/100 g), alune, germeni de grâu, varză de Bruxelles (30 mg/100 g) etc. În general, colina se găseşte în alimente sub formă de lecitină (lecitina conţine 13% colină). Chiar dacă produsele vegetale conţin colină, cele mai importante surse sunt cele de origine animală, şi din această cauză vegetarienii pot avea un consum necorespunzător de colină. Cea mai mare problemă a asigurării cantităţii adecvate de colină o reprezintă faptul că alimentele bogate în colină conţin cantităţi importante de colesterol, şi persoanele cu un nivel ridicat de colesterol nu îşi pot asigura necesarul zilnic. În această situaţie pot fi folosite suplimentele nutritive ce conţin doar colină sau cele care conţin lecitină.
În cazul persoanelor sănătoase, o dietă variată poate asigura necesarul zilnic de colină, folosirea suplimentelor fiind inutilă.
ATENȚIE! Doze mari de colină (10-16 g) au fost asociate cu vomă, cu salivare excesivă, cu transpiraţie urât mirositoare. O doză de 7,5 g colină scade sensibil presiunea arterială, ceea ce poate avea ca efecte secundare ameţeala şi leşinul.
Doza zilnică variază în funcţie de individ
În 1998 a fost stabilită o doză zilnică adecvată de colină, ce previne apariţia ficatului gras, însă studii recente arată că această doză poate varia foarte mult, în funcţie de materialul genetic al fiecărui individ.
Doza adecvată de colină mg/zi
