de Alexandra Rotărescu

La naştere, ADN-ul ne oferă informaţii despre cine vom deveni la maturitate. Cu alte cuvinte, genele moştenite de la părinţi indică ce culoare de ochi şi ce înălţime vom avea ca adulţi, dar şi care sunt bolile la care suntem vulnerabili. Însă, noi studii genetice susţin că viitorul nu ne este deloc bătut în cuie încă din primele momente de viaţă, şi asta pentru că ADN-ul poate fi modificat de-a lungul vieţii. Care sunt factorii care influenţează asemenea transformări şi, mai ales, cum putem beneficia de pe urma unei asemenea descoperiri?

Sentimentele își pun amprenta

Suntem cu toţii de acord că trupul uman este o maşinărie extraordinară, mai ales în ceea ce priveşte ADN-ul. Ştim, în linii mari, ce sunt genele şi că le moştenim, cu bune şi cu rele, de la părinţi. Mai mult de-atât, suntem convinşi, în majoritatea cazurilor, că ne naştem cu un anumit bagaj genetic şi că nimic nu poate schimba lucrul acesta. Ei bine, vă înşelaţi amarnic! Studii recente au atras atenţia asupra unui subiect care a făcut vâlvă în comunitatea ştiinţifică internaţională: cum şi cât de mult putem influenţa genele cu care ne-am născut? Încă din anii ’50, oamenii de ştiinţă au înţeles că dezvoltarea noastră depinde, în mare, de codul nostru genetic, dar şi de mediul şi, mai ales, de modul în care trăim. Astfel, după două decenii de studii, cercetătorii au ajuns la concluzia că sentimentele pe care le avem îşi pun şi ele amprenta asupra ADN-ului nostru. În momentul în care avem o zi proastă, traversăm o perioadă în care empatizăm cu o persoană bolnavă sau ne confruntăm cu nesfârşite probleme financiare, toate aceste situaţii ne afectează până la nivel celular.

O singură oră de sport are efect imediat asupra celulei

Care să fie oare explicaţia? O parte din energia care este necesară pentru buna funcţionare a organismului nostru se epuizează în momentul în care ne concentrăm pe situaţii şi pe gânduri negative, iar, în asemenea condiţii, corpul nostru are numai de suferit. La fel de bine este valabilă şi situaţia inversă. Atunci când suntem într-o stare bună, ne simţim echilibraţi, liniştiţi şi avem un ritm cardiac normal, devenim capabili să influenţăm - în bine, de data asta - ADN-ul. Cercetătorii de la HeartMath au fost cei care susţin, în urma studiului lor, încă din 2003, că genele pot fi afectate de intenţiile pe care le avem.

Un alt grup de oameni de ştiinţă a ajuns la concluzia că mişcarea ne poate modifica nu numai silueta, ci şi forma şi funcţiile genelor. Stilul de viaţă dinamic, din care nu lipsesc şedinţele de sport efectuate constant, ne menţine într-o formă fizică de invidiat şi reduce riscul apariţiei unor afecţiuni precum diabetul şi tulburările cardiace. Mai mult, s-a demonstrat că o singură oră de sport are efect imediat asupra celulelor noastre. Rămâne de văzut ce efect are mişcarea asupra ADN-ului pe termen lung, însă anticipăm numai concluzii pozitive.

Cum îmbătrânim?

Un studiu mai vechi, realizat în 2008, ne-a adus la cunoştinţă faptul că înaintarea în vârstă îşi pune, de asemenea, amprenta asupra genelor noastre. Rezultatul cercetărilor indică faptul că, de-a lungul unei perioade de 10-16 ani - timp în care au fost efectuate studiile -, ADN-ul celor chestionaţi s-a schimbat în proporţie de 20%. Diferenţele au fost înregistrate la nivelul modului în care sunt folosite genele. Să luăm următoarea situaţie: avem un ovul fertilizat, care se transformă treptat într-o fiinţă umană. Ei bine, genele transmise de la mamă şi de la tată sunt utilizate într-un anumit mod sau altul: unele celule se transformă în piele, în muşchi, în nervi etc. Noutatea adusă de aceste cercetări constă în faptul că ADN-ul începe să ni se schimbe încă din timpul vieţii intrauterine şi continuă acest proces pe toată durata vieţii. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, se poate modifica şi felul în care folosim genele. Iar acesta poate fi motivul pentru care ne schimbăm atât de mult de-a lungul vieţii. Şi nu numai aspectul nostru este diferit câteva decenii mai târziu, ci şi starea sănătăţii noastre cunoaşte modificări în timp. Unele boli sunt cauzate chiar de schimbările care au loc în procesul de utilizare a genelor. Astfel, se activează o genă care nu ar trebui activată, iar acest lucru cauzează, de pildă, apariţia cancerului.  

Accent pe dietă

În funcţie de activităţile pe care le întreprindem, am înţeles cu toţii că genele au posibilitatea de a se modifica într-un fel sau altul. Însă, până şi alimentaţia are un cuvânt de spus atunci când vine vorba despre ADN-ul nostru. Pentru a trage asemenea concluzie, au fost comparate două diete: una bazată pe consumul de fructe, de legume şi de cereale integrale, iar cea de-a doua punând accentul pe zaharuri, pe carne şi pe cereale procesate. Rezultatul n-a surprins pe nimeni: alimentaţia nesănătoasă ne face vulnerabili în faţa bolilor. Ceea ce a adus nou acest studiu este faptul că riscul contactării unor afecţiuni poate fi dat chiar de activitatea genelor noastre.

Copiii viitorului

Concluzia e simplu de formulat: buna sau proasta funcţionare a genelor poate fi modificată în funcţie de ceea ce facem pe toată perioada vieţii noastre. Indiferent care a fost bagajul genetic transmis de părinţii noştri, avem puterea de a controla starea sănătăţii noastre. Mişcarea şi alimentaţia echilibrată ajută ADN-ul să lupte împotriva bolilor grave, a deteriorării organismului şi a îmbătrânirii premature. Cu alte cuvinte, chiar dacă am moştenit de la părinţi riscul dezvoltării anumitor afecţiuni, putem întoarce norocul de partea noastră şi putem evita apariţia acestor boli. Prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, putem transmite copiilor noştri un material genetic îmbunătăţit, dând astfel şansa viitoarei generaţii să evolueze.

Mişcarea şi alimentaţia echilibrată ajută ADN-ul să lupte împotriva bolilor grave, a deteriorării organismului şi a îmbătrânirii premature

Efectele alimentaţiei sănătoase

• Dieta bazată pe consumul de fructe şi de legume scade nivelul oxidării ADN-ului, datorită prezenţei în organism a antioxidanţilor şi a vitaminei C;
• Regimul alimentar sărac în calorii are un efect benefic asupra cromozomilor, reducând viteza de îmbătrânire a organismului şi scăzând înmulţirea celulelor canceroase. De asemenea, reduce stresul la care este supus sistemul nervos, ceea ce menţine ADN-ul tânăr pentru o perioadă mai îndelungată.

Atenţie la intenţie!

Sentimentele negative precum furia, anxietatea sau ura (ori chiar şi numai gânduri de genul „Nu mai suport slujba pe care o am!” sau „Îl urăsc pe X!”) ne cauzează stres, iar, în momentele stresante, rezerva noastră de energie este redirecţionată. Astfel, în loc să se concentreze pe menţinerea, repararea şi regenerarea sistemului nostru biologic, energia este irosită în confruntarea cu stresul pe care gândurile şi sentimentele negative îl creează. În schimb, dacă ne concentrăm atenţia pe sentimente pozitive precum aprecierea, dragostea şi empatia, ne energizăm pe loc. Optimismul şi emoţiile pozitive ne întăresc sistemul energetic şi ne hrănesc organismul până la nivel celular.