de Cătălina Tăgârță

Studiile arată că două din 20 de persoane trec prin operaţia de apendicită mai devreme sau mai târziu în viaţă, iar întrebările privind această afecţiune nu contenesc să apară, mai ales dacă luăm în calcul numeroasele zvonuri şi mituri care circulă prin viu grai ori prin mediul virtual. Doctor Militaru Marius Mugurel (foto), medic specialist chirurgie pediatrică la Spitalul de Pediatrie MedLife, ne-a spus mai multe despre această problemă de sănătate care afectează în egală măsură adulții, dar și copiii.

„Durerea, însoțită de lipsa apetitului sau/și grețuri”

- Domnule doctor, cum se manifestă durerea apendicelui, unde doare, cât de tare, cu cât timp înainte de diagnostic se manifestă durerea?

- Cel mai frecvent, durerea debutează brusc, cu intensitate medie, descrisă de copil ca fiind localizată periombilical. Ulterior, crește în intensitate, fiind resimțită în final la nivelul cadranului abdominal inferior drept (fosa iliacă dreaptă), putând avea și iradieri mai mult sau mai puțin tipice. Evoluția durerii și a simptomatologiei asociate este, în general, de scurtă durată, după aproximativ 24-48 de ore, starea generală fiind suficient de modificată, încât să impună consultul într-un serviciu de specialitate.

- Ce simptome însoțesc durerea?

- De cele mai multe ori, durerea este însoțită de lipsa apetitului, de grețuri, de vărsături și de modificarea persistentă a stării generale. Nu sunt excluse uneori nici simptomele urinare (polachiurie, disurie, hematurie).

Întârzierea la doctor, recuperare greoaie postoperator

- Ce complicații poate avea intervenția chirurgicală?

- Apendicectomia este un procedeu chirurgical frecvent utilizat și bine standardizat, astfel încât complicațiile sunt aproape inexistente. Acestea sunt tipice, practic, oricărei intervenții chirurgicale abdominale: sângerare, dehiscența bontului, supurație parietală, sindrom ocluziv în postoperatorul imediat/tardiv și așa mai departe.

- Sunt termeni greoi pentru oamenii de rând. Însă concluzia este că, dacă identifică simptomele corect și se adresează medicului la timp, vor fi în afara oricărui pericol, întrucât operația nu e una grea, nu?

- Exact. Este necesar ca oamenii să înțeleagă importanța diagnosticului pus la timp și ca medicii să poată acționa apoi în consecință.

- Care sunt consecințele pentru pacient în cazul în care nu se prezintă la timp la medic?

- Prezentarea tardivă la medicul chirurg, și astfel întârzierea momentului operator, se traduce, la final, într-o intervenție chirurgicală mai dificilă, cu tratament postoperator, spitalizare de lungă durată și o recuperare lentă a pacientului.

„E nevoie de repaus fizic și de regim alimentar strict”

- Ce fel de anestezie se efectuează?

- Intervenția se practică cel mai des sub anestezie generală.

- În ce constă recuperarea după operație?

- Postoperator sunt necesare repausul fizic și un regim alimentar strict, pe lângă îngrijirea riguroasă a plăgii, până la cicatrizarea acesteia.

- Care sunt recomandările după operație?

- Recomandările după intervenția chirurgicală sunt: repaus la domiciliu, cel puțin șapte zile; evitarea efortului fizic intens cel puțin 30 de zile; regim alimentar de cruțare digestivă cel puțin 14 zile; tratament conform recomandărilor; toaleta riguroasă a plăgii; efectuarea controlului medical conform programării sau la nevoie.

- La ce vârste se operează cel mai des de apendicită copiii din România?

- Apendicita acută este mai frecventă după vârsta de 2 ani, atingând un vârf în jurul vârstei de 8-10 ani.

„Apendicectomia este un procedeu chirurgical frecvent utilizat și bine standardizat, astfel încât complicațiile sunt aproape inexistente“

Seminţele de floarea-soarelui - principala cauză?

Iată câteva mituri frecvent întâlnite în popor:

1. Seminţele de floarea-soarelui mâncate cu coajă şi sâmburii din fructe şi din legume sunt principala cauză a apendicitei. Potrivit specialiștilor, acestea ajung în tractul digestiv şi se calcifiază pe parcursul timpului, ducând la un blocaj al intestinului gros. Astfel apar inflamaţii ale mucoasei apendicelui, din cauza bacteriilor care se acumulează pe porţiunea respectivă. Există însă şi păreri care contrazic această opinie şi care afirmă că simpla prezenţă a acestor mici seminţe nu poate bloca orificiul apendicelui. Tocmai de aceea este recomandat consumul frecvent de alimente bogate în fibre, care au capacitatea de a stimula tranzitul intestinal;
2. Îndepărtarea bandajului protector care acoperă incizia realizată în cadrul apendicectomiei nu trebuie făcută după o săptămână de la operaţie, întrucât veți fi mai predispuşi la infecţii. Bandajul ţinut mult timp pe rană împiedică vindecarea şi, dacă nu este schimbat zilnic, se poate murdări şi poate favoriza dezvoltarea bacteriilor în zona respectivă, îngreunând procesul de cicatrizare;
3. După operație survin dureri în timpul strănutului, râsului sau la schimbările bruşte de temperatură. Aceste simptome sunt normale, deoarece, în momentul cicatrizării ţesuturilor, nervii superficiali de la suprafaţa pielii devin hipersensibili şi favorizează apariţia disconfortului. Dacă durerea devine cronică şi se manifestă cu înţepături sau cu senzaţia de împunsătură puternică în zona respectivă, este cazul să faceţi o vizită la medic pentru investigaţii amănunţite;
4. Exerciţiile fizice intense fac subiectul unor dezbateri aprinse în ceea ce priveşte activitatea postapendicită. Adevărat. Conform medicilor, ele ar trebui evitate pentru cel puţin o lună de la intervenţia chirurgicală;
5. Există medicamente care rezolvă problema inflamaţiei apendicelui fără a se ajunge la bisturiu. Fals. Singura soluţie e intervenţia chirurgului.