de Cătălina Tăgârță
Gastroenterita este o afecțiune a sistemului digestiv, caracterizată prin vărsături, crampe abdominale şi diaree. În sezonul rece, boala este provocată de virusuri care rezistă la frig, se răspândesc cu repeziciune și provoacă focare epidemice, mai ales în colectivitățile de copii. De aceea, gastroenterita mai este denumită și „răceala la stomac”. În majoritatea cazurilor, această afecțiune se manifestă prin diaree acută, dureri abdominale, însoțite uneori de greață, vărsături și febră.
Diareea acută, semnal de alarmă
Gastroenterita se manifestă, de obicei, prin debut brusc cu diareea acută, apoasă, cu peste patru-cinci scaune în 24 de ore. De obicei, boala nu are semnificație gravă, este autolimitată și durează de la câteva zile până la o săptămână. Dacă însă diareea persistă mai mult de șapte zile și este însoțită de vărsături care împiedică rehidratarea pe cale orală, se recomandă consultarea medicului. Această recomandare este absolut necesară în cazul copiilor și al vârstnicilor, care prezintă pericolul deshidratării severe. Diareea reprezintă un dezechilibru între absorbția și secreția de apă. În mod normal, intestinul reglează absorbția și secreția apei pe care organismul o utilizează, astfel încât scaunele să aibă consistență normală. Din cauza unor factori care agresează și inflamează mucoasa intestinală, echilibrul dintre absorbție și secreție se poate distruge, și astfel apare diareea.
Respectați regulile de igienă
Atât pentru protejarea bolnavului, cât și pentru limitarea contaminării altor persoane din anturaj, se impune respectarea următoarelor reguli de igienă: spălarea temeinică a mâinilor cu apă și cu săpun după utilizarea toaletei sau după vărsături; evitarea folosirii în comun a obiectelor de toaletă, dar și a farfuriilor, cănilor sau tacâmurilor; dezinfectarea frecventă a obiectelor sanitare. În cazul copiilor este necesară izolarea acestora la domiciliu încă de la primele simptome, pentru a nu răspândi boala în colectivitățile școlare din care fac parte sau în spațiile de joacă.
Ceai de mentă și de afine, în scop preventiv
O măsură importantă în caz de diaree constă în compensarea pierderilor de lichide și de săruri minerale prin scaunele frecvente. Deshidratarea poate surveni rapid, cu consecințe grave în cazul copiilor de vârstă mică (sub 3 ani) și al persoanelor în vârstă. Deshidratarea se manifestă prin uscăciunea gurii și a pielii, reducerea cantității de urină, care devine închisă la culoare, iritabilitate, crampe musculare, scăderea în greutate, senzația de slăbiciune. Pentru a preveni deshidratarea, medicii recomandă consumul de lichide bogate în minerale: ceaiuri (mentă, afine), apă plată ușor îndulcită cu glucoză, supă limpede de legume, apă în care s-a fiert orez.
Scoateți laptele din alimentația copiilor
Soluțiile de rehidratare orală (SRO) sunt indicate mai ales sugarilor și copiilor. În cazul acestora, dacă pierderea în greutate prin deshidratare depășește 5% din masa corporală, se recomandă prezentarea la medic. Iată ce alte măsuri mai puteți lua până ajungeți la specialist: scoateți laptele și orice produs lactat din alimentație. Dacă vrea lapte, îl înlocuiți cu lapte formula HN din farmacie, întrucât acesta nu conține lactoză; de asemenea, sunt interzise băuturile carbogazoase, dulciurile sau înghețata; apa plată nu este suficientă pentru a-i acoperi necesarul de electroliți, de aceea trebuie să folosiți sărurile de rehidratare existente în orice farmacie, care se pot înlocui și cu o rețetă întocmită de specialiști, ușor de preparat, respectiv: două linguri cu zahăr, un sfert de lingură cu sare de masă, un sfert de lingură cu bicarbonat de sodiu. Acestea se adaugă într-un litru de apă, care în prealabil a fost fiartă și răcită (de preferat, împreună cu zahărul).
Evitați fructele și legumele până la normalizarea tranzitului
Dacă episodul de vomă nu se mai repetă, copilul nu are febră și dă semne că se simte mai bine, cam la șase ore după ce l-ați rehidratat constant (la vârsta preșcolară, copilul trebuie să primească circa 250-300 mililitri de soluție de rehidratare după fiecare vărsătură sau scaun diareic) poate primi și alimente solide: orez simplu, banane, covrigei uscați și sărați, pâine prăjită, paste simple, măr copt, supă de morcovi. Carnea de pui fiartă într-o supă de morcov poate potoli cu succes foamea micuțului. Dacă totul decurge bine, în câteva zile copilul poate intra pe regimul normal de alimentație. Oricum, laptele se va introduce ultimul, întrucât, în caz contrar, acesta va porni din nou diareea. Sunt indicate alimentele bogate în glucide și sărate. Fructele și legumele crude trebuie evitate până la normalizarea tranzitului intestinal.
Alegeţi produse care nu afectează motilitatea intestinală
Pentru a reduce intensitatea și durata diareii, medicii recomandă administrarea unor produse pe bază de gelatină tanat. Studiile clinice au demonstrat că acestea au efect chiar din primele 12 ore de la administrare. Gelatina tanat nu se absoarbe sistemic, nu acționează asupra sistemului nervos central și nici asupra motilității intestinale. În plus, este o substanță sigură și bine tolerată în tratamentul sugarilor și copiilor. Produsul are gust neutru, se dizolvă în puțină apă sau în ceai și se administrează cu ușurință în cazul copiilor.