de Cătălina Tăgârță

Terapeutul Marius Vornicescu (medalion) este vegetarian de câțiva ani buni. Întrebat de motivul orientării sale, acesta răspunde simplu: „Animalele împart cu noi privilegiul de a avea un suflet”. Însă nu doar dragostea pentru micile vietăți l-a convins să ia această decizie, ci și „săpăturile” pe care le-a întreprins în spatele industriei cărnii. Specialistul a făcut declarații uluitoare. Se pare că aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar și zece ani, pentru că tubul digestiv nu îi poate digera.

De la mezeluri la... hipertensiune și diabet

- Marius, te rog să le împărtășești și cititorilor noștri din informațiile descoperite de tine în timpul cercetărilor pe care le-ai făcut!

- Într-adevăr, oricine a renunțat la carne îmi va da dreptate că această decizie vine după multe cercetări. Pentru început, pot spune că, în România, consumul anual de mezeluri este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă circa 28-30 de grame de produse din carne. Iar problema cea mai importantă este legată de calitatea semipreparatelor românești din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta și pentru că românii nu se arată preocupați de ce pun în farfurie. Pe site-ul meu (vegetarienii.ro) puteți găsi informații incredibile pe această temă.

- Îmi spuneai cu ceva vreme în urmă că mezelurile conțin foarte puțină carne, ci mult mai multă soia, apă și aditivi alimentari.

- Într-adevăr, oamenii ignoră faptul că toate acele produse gustoase „din carne” conțin de fapt foarte puțină carne, ci mult mai multă soia, grăsimi hidrogenate, slănină, șorici, aditivi sintetici și coloranți. Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta cu toate elementele menționate mai devreme prinde gust și aspect de carne. Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung să coste mai mult decât compoziția produsului. De cealaltă parte, produsele „premium”, precum pastrama, mușchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramură și fosfați, compușii care rețin cea mai multă apă. Aceasta are ca efecte secundare hipertensiunea arterială și diabetul.

„Glutamatul monosodic produce dureri de cap”

- Ce E-uri sunt întâlnite în produsele pe bază de carne din comerț!

- Sunt nelipsite din produsele conservate din carne: E 250 - nitrit de sodiu - conservant sintetic, fixator de culoare, agent antibotulinic, care se adaugă în cârnați, carne, șuncă, mezeluri, carne sărată și conservată. Dintre efectele nocive amintim: efect cancerigen; afectează rinichii, sistemul cardiovascular, sistemul respirator, nervos, gastrointestinal, provoacă alergii, astm, greață, migrene, hipotensiune, tulburări respiratorii. Foarte des întâlnit este și E 621 - glutamat monosodic (GMS). Folosit ca intensificator de gust, poate produce amorțeală, dureri de cap, iritabilitate, modificări de comportament, disconfort abdominal, transpirație abundentă, ritm cardiac crescut.

E 621, folosit și la înghețată, poate da stări de greață

- Starea permanentă de oboseală, spre exemplu, poate fi pusă pe seama acestor produse?

- Desigur. Aspartamul sau E 951 poate declanșa sau poate stimula următoarele afecțiuni: sindromul cronic de oboseală, sindromul lui Meniere, epilepsia. În timp poate duce la apariția sclerozei multiple, la hipotiroidie sau lupus eritematos, diabet sau depresii și alte tulburări psihologice. Îndulcitorii artificiali, folosiți mult și în băuturile răcoritoare, provoacă reacții alergice, migrene, greață, vomă, spasme musculare, oboseală, palpitații cardiace, pierderea memoriei, inflamații. Folosit în mezeluri, dar și la prepararea sosurilor sau a înghețatelor poate fi și glutamatul de sodiu - E 621. Fabricat din melasă, acesta este interzis în Australia, însă este tolerat în Statele Unite. Majoritatea persoanelor sunt sensibile la glutamat, invocând simptome precum greață, dureri de cap, amețeli, palpitații, slăbiciune și oboseală, însă, din păcate, puțini știu că problema vine din „farfurie”. Ce bine ar fi ca oamenii să conștientizeze că glutamatul nu este nici necesar și nici lipsit de pericole. Glutamatul păcălește creierul și ne face să credem că mâncarea are un gust excelent, însă, în realitate, producătorii folosesc ingrediente de proastă calitate în componența produsului, care, deși este mediocru din punct de vedere calitativ, va avea astfel un gust „de vârf”. E păcat că pe seama sănătății consumatorului se obțin profituri uriașe, folosindu-se ingrediente de proastă calitate, cu o valoare nutritivă aproape nulă.

„Expunerea pe termen lung la acest drog distruge neuronii”

- Dar efectele acestea despre care vorbești tu se văd imediat?

- Unele da, dar cele mai multe nu. Spre exemplu, chiar dacă există unele categorii de persoane care nu suferă de reacții explozive consumând glutamat, expunerea pe termen lung la acest drog distruge neuronii. Doctor Russell Blaylock explică în cartea sa „Excitotoxinele, gustul care ucide” de ce glutamatul și aspartamul sunt periculoase. Excitotoxinele sunt substanțe chimice care suprastimulează celulele nervoase, „arzându-le”. Simptomul cel mai des întâlnit în acest caz este pierderea temporară a memoriei. Substanțele cel mai periculoase sunt aspartamul, care conține acidul aspartic, și fenilalanina, glutamatul monosodic care are 30 de denumiri alternative și se folosește în cantități uriașe în majoritatea produselor alimentare prelucrate. Cu cât are un gust mai bun, cu atât conține mai mult glutamat.

„E 452 modifică echilibrul calciu-fosfor din organism“

- Din informațiile pe care le deții, hrana pentru copii este sigură?

- În ziua de azi, sigur este doar ce produci tu la tine în curte și ce prepari singur acasă. Spre exemplu, dacă vă uitați pe eticheta cerealelor pentru micul dejun sau pe eticheta borcanelor cu mâncare pentru copii veți vedea ingredientul E 452 (polifosfat de sodiu, de potasiu, de calciu sau de amoniu). Desigur că și acesta are efecte nocive: modifică echilibrul calciu-fosfor din organism, scade densitatea osoasă, produce osteoporoză, alergii, irită ochii și pielea.

- Și atunci ce ar fi de făcut? Din păcate, nu toți oamenii pot renunța complet la carne...

- Sunt conștient că oamenii sunt diferiți, și nu se va lua o decizie de acest gen în masă, însă ideal ar fi ca și consumatorii de carne, la fel ca vegetarienii, să renunțe la produsele procesate din hipermarketuri, să se orienteze către piețe, târguri sau, de ce nu, să se bazeze pe producția proprie. Ideea este ca fiecare om să renunțe sau să reducă cel puțin la jumătate numărul produselor cu E-uri. Încercați să gătiți cât mai mult acasă și veți fi mai sănătoși și mai energici!