de Valeria Roman şi Adrian Barna
Nu de puține ori se întâmplă să avem o problemă la nivelul membrului superior și să nu-i acordăm atenția cuvenită. Și în cazul unui accident cu răni multiple la nivelul membrelor, medicii se concentrează pe rezolvarea articulațiilor oaselor mari ale picioarelor. Așa se face că pacienții cu probleme ale mâinii ajung târziu să fie diagnosticați și tratați corespunzător. În România, există puțini specialiști ortopezi în chirurgia mâinii, iar doctor Daniel Vîlcioiu (medalion) este unul dintre ei. Medicul ne-a explicat cât de important este să nu ignorăm niciun semnal transmis de articulațiile de la nivelul mâinii, probleme care atunci când sunt depistate târziu au dezavantajul că nu mai pot fi tratate la fel de eficient.
„Pentru toate intervențiile folosesc lupele chirurgicale”
- Chirurgia mâinii este practicată de puțini medici ortopezi de la noi. Cât e de greu să lucrezi la microscop?
- Este adevărat faptul că puțini ortopezi abordează această ramură chirurgicală, însă acest lucru se întâmplă din cauza faptului că în țară noastră, chirurgia mâinii revine din punct de vedere practic specialității de Chirurgie Plastică. Teoretic, granița dintre aceste specializări reprezintă de fapt adevărata chirurgie a mâinii, și anume abordarea tuturor componentelor mâinii, alcătuită din părți moi și oase. În plus, majoritatea cazurilor tratate de ortopezi este for- mată din fracturile oaselor mari sau protezarea și artroscopia articulațiilor mari. Eu folosesc destul de rar miscroscopul ca prim-operator, doar atunci când sunt nevoit se explorez anumite structuri de la nivelul mâinii sau pentru suturile nervilor digitali. În schimb, pentru toate intervențiile folosesc lupele chirurgicale, ce oferă o magnificație de trei ori și o mai mare precizie în disecții. Pe viitor, îmi doresc să pot efectua anumite intervenții complexe ce sunt dependente de microscopul chirurgical.
- Cât de important este ca pacientul să fie evaluat de un specialist care să ia în calcul toate traumatismele?
- În România rata de diagnostic corect și tratament precis sunt foarte scăzute pentru leziunile mâinii, majoritatea pacienților consultați de mine se prezintă târziu fiind subdiagnosticaţi sau tratați necorespunzător. Fracturile de mână sunt subestimate și subtratate mai ales în cazul politraumatismelor. Pentru că toată atenția este îndreptată spre leziunile vitale sau leziunile oaselor mari, sechelele mâinii sunt frecvent evidențiate abia după una-două luni, atunci când soluţiille chirurgicale sunt limitate și au rezultate mediocre. Prezența unui specialist de mână în departamentele de urgență poate să schimbe semnificativ rezultatele funcționale de la nivelul membrului superior.
Un alpinist, căzut de la înălțime, și-a recuperat mobilitatea pumnului în proporție de 80%
- Recent, ați avut un caz al unui alpinist, căruia i-ați refăcut articulația pumnului. În ce a constat intervenția și cât a durat?
- A fost vorba despre o leziune complexă de pumn, frecventă în urma căderilor accidentale de la mare înălțime, și a constat în reducerea deschisă a fracturilor de radius și scafoid și fixarea acestora cu implant dedicate din titan, de tip plăci cu șuruburi, și miniancore pentru avulsiile (n.r. - îndepărtare prin smulgere) ligamentare. Durata intervenției a fost de aproximativ două ore, iar perioada de recuperare de aproximativ patru luni.
- Ce rezultate ați obținut la un an de la operație?
- Momentan, pacientul este foarte mulțumit cu rezulatul obținut, mobilitatea pumnului fiind de aproximativ 80% din normal, iar forța îi permite efectuarea tuturor activităților premergătoare accidentului.
O tânără cu șase fracturi își poate folosi acum în totalitate mâna
- Care este cel mai complicat caz pe care l-ați avut până acum?
- Unul dintre cele mai complicate cazuri a fost cel al unei tinere căzute de la etajul trei și, pe lângă o leziune stabilă de bazin, a avut nu mai puțin de șase fracturi și două luxaţii la același pumn. Operația a durat trei ore și a constat în două incizii prin care am putut elibera nervii comprimați și am redus fracturile. Luxațiile le-am fixat cu trei șuruburi, două broșe și o miniancoră.
- În ce stadiu se află acum pacienta?
- După o perioadă de șase săptămâni de imobilizare, pacienta a început recuperarea medicală, iar funcția mâinii a fost redobândită aproape în totalitate.
Artroza degetului mare, soluționată prin protezare ca în cazul genunchiului
- Ce fel de implanturi se folosesc pentru rezultate optime?
- Pentru rezultate optime, implanturile chirurgicale se aleg în funcție de zona anatomică și de necesitățile pacienților. Ele pot fi compuse din aliaje ușoare și elastice asemănătoare proprietăților țesutului osos. Cel mai folosit aliaj este titanul, ce are și o bună integrare biologică și compatibilitate pentru investigații de tip RMN.
- Artroza policelui poate fi soluționată cu ajutorul unei proteze. Despre ce este vorba?
- Similar artrozei de şold sau de genunchi, artroza bazei policelui poate fi tratată prin înlocuirea chirurgicală a articulației respective cu o proteză de ultimă ge-nerație din titan. Astfel este păstrată biomecanica, însă această intervenție este costisitoare și dificilă.
- Care sunt pașii de urmat în cazul unei luxații sau a unei fracturi articulare?
- În cazul fracturilor articulare, tratamentul este întotdeauna chirurgical din cauza riscului de artroză. De exemplu, în cazul fracturilor de scafoid, chiar și fără deplasare, tratamentul chirurgical este minim invaziv și constă într-o incizie mai mică de un cm prin care se fixează fractura și ulterior nu se mai utilizează imobilizarea gipsată. Luxațiile se tratează în regim de urgență, iar după fixarea articulației se va testa stabilitatea acesteia și se va decide conduita terapeutică. Pentru operațiile luxațiilor sunt folosite miniancore de titan cu care se fixează ligamentele rupte.
Amorţelile mâinii, operate minim invaziv în 20 de minute
- Un disconfort minor al mâinii, ca amorțeală sau furnicături, poate fi rezolvat acum chirurgical. În ce constă operația de decompresie a nervului median în sindromul de tunel carpian?
- Sindromul de tunel carpian este o afecțiune foarte frecventă, fiind tratată chirurgical în stadiile avansate dintotdeauna. Eu operez această boală printr-o tehnică minim invazivă sub anestezie locală, procedura fiind făcută fără analize preoperatorii de rutină cu internare de zi. Durata procedurii este de aproximativ 20 de minute și rezultatele acesteia sunt pozitive în toate cazurile.