de Călin Popa şi Matei Udrea

Oamenii nu au fost niciodată foarte receptivi la restricții și la reguli impuse. Mai mult, interzicerea socializării poate avea efecte dramatice asupra psihicului unor întregi colectivități, iar de aici până la deteriorarea stării generale de sănătate nu este decât o chestiune de timp.

Anxietate și spor de îngrijorare

Un grup de cercetători de la trei universități australiene - din Adelaide, din Sydney și „Tongji” - au realizat un studiu asupra locuitorilor din China și din Australia, în urma căruia s-au relevat urmările restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19. Rezultatele preliminare au pus în evidență gradul alarmant în care izolarea socială impusă îi afectează pe cei vizați de astfel de măsuri, mai ales în cazul persoanelor care trăiesc în aglomerări urbane și care sunt obișnuite să socializeze în public mai mult decât cele din provincie. În general, restricțiile de circulație și distanțarea silită de ceilalți generează supărare, anxietate, spor de îngrijorare, reducerea sănătății mentale și a stării generale de bine. „Cercetarea noastră aruncă o lumină asupra efectelor carantinei asupra populației. Cu atâtea părți ale lumii suferind în urma unor astfel de reglementări, impactul asupra satisfacției față de propria viață a fost relevant, în special pe segmentul celor care suferă de afecțiuni cronice”, explică specialistul Stephen Zhang, unul dintre autorii studiului.

Cu cât mai activi, cu atât mai frustrați

Potrivit rezultatelor cercetării, dintre persoanele active, cea mai mare pondere a simptomelor unor afecțiuni de tip psihic s-a manifestat în cazul celor care și-au pierdut locurile de muncă în urma restrângerii activității economice. „Nu ne-a surprins faptul că persoanele concediate au manifestat cel mai mare grad de anxietate și deteriorare a sănătății psihice. Munca le oferă oamenilor un sens, un scop și o rutină, toate întrerupte de regulile generate de pandemie”, explică profesor Andreas Rauch, de la Universitatea din Sydney. Un aspect interesant pe care l-a pus în evidență studiul australian a fost și observația că exercițiile fizice nu par să dea rezultatele scontate în condiții de izolare, cei care au depășit două ore de antrenament manifestând chiar o înrăutățire a stării psihice. „Am fost surprinși să constatăm că persoanele care sunt active din perspectiva întreținerii formei fizice sunt și cele mai frustrate de constrângeri”, adaugă Stephen Zhang.

„Rezultatele cercetărilor curente asupra efectelor izolării sociale impuse și ale lucrului de acasă arată că acestea sunt adevărate provocări pentru starea generală de bine și în particular pentru sănătatea mentală și echilibrul interior“ (Stephen Bevan, Institutul de Studii ale Forței de Muncă, Marea Britanie)

Munca de acasă, insomnie curată

Persoanele nevoite să lucreze de acasă pe timpul pandemiei recurg la tot felul de obiceiuri nesănătoase pentru a face față noii situații. Aceștia declară că beau mai mult alcool, fumează un număr mai mare de țigări decât de obicei, recurg la mâncare nesănătoasă, stau în poziții greșite, care le dau dureri musculare și de articulații și, de asemenea, îi determină pe cei afectați să nu mai poată dormi noaptea. Potrivit unei cercetări derulate de Institutul de Studii ale Forței de Muncă, din Marea Britanie, peste jumătate dintre participanții la chestionare au declarat că au dureri de spate și de umeri, au lăsat dieta și exercițiile fizice pe plan secund, iar o treime dintre cei chestionați au afirmat că mănâncă mai mult și mai prost decât atunci când mergeau la serviciu. Majoritatea repondenților au spus, totodată, că dorm tot mai puțin din cauza îngrijorărilor, în paralel manifestându-se o oboseală care se accentuează tot mai mult în fiecare zi.