Main menu

header

22-07-1de Cătălina Tăgârţă

- Verificările se vor face în cabinetele de specialitate până la 18 mai

După ce anul trecut specialiştii români au ajuns la concluzia că 41% dintre pacienţii testaţi au probleme respiratorii, anul acesta au organizat din nou campania „Tu poţi avea astm. Astmul nu te are pe tine! Astmul poate fi controlat!” Sub acest mesaj, până la 18 mai se vor efectua testări gratuite pentru depistarea astmului în cabinetele medicale de specialitate din toată ţara, iar în Bucureşti, oamenii pot efectua spirometrii gratuite în zilele de 12 şi 13 mai şi în Parcul Tineretului, intrarea dinspre Palatul Copiilor. Profesor doctor Florin Mihălţan (foto), preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, ne-a spus mai multe despre această afecţiune.

„Mucoasa căilor respiratorii se îngustează”
Astmul este o boală cronică de plămâni, caracterizată prin probleme recurente de respiraţie şi prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse. „În timpul unei respiraţii normale, aerul circulă liber în şi afară din plămâni. Atunci când astmul nu este sub control, căile respiratorii sunt îngroşate, umflate şi inflamate şi sunt mult mai sensibile la schimbările de mediu. Aşa se produce o criză de astm. În timpul crizei de astm, mucoasa căilor respiratorii se îngustează, muşchii din jurul acesteia se contractă, iar mucusul blochează căile respiratorii din plămâni, ceea ce face respiraţia tot mai dificilă. Astmul se regăseşte printre priorităţile pneumologului, alergologului, internistului, medicului de familie şi celui de boli profesionale, fiind una dintre cele mai frecvente afecţiuni cronice din lume”, a declarat profesorul Mihălţan.

„Se poate caracteriza prin lipsă de aer, sufocare, anxietate”
Simptomele astmului variază în timp şi adesea ele se agravează, în mod caracteristic, în timpul nopţii şi în primele ore ale dimineţii. Cum se manifestă? „Severitatea astmului variază, de asemenea, de la individ la individ. Se poate caracteriza prin lipsă de aer, sufocare, anxietate, rinoree, strănut, dermatoze, alergie, urticarii, frică. Prevalenţa este în continuă creştere, mai ales la copii, şi are o interferenţă «ecologică»: furtuni, poluare cosmică, industrială, fumat. Toţi aceştia sunt factori care încurajează apariţia astmului, dar e drept că mai poate fi vorba şi despre alţii, precum animalele de companie din casă, «părul de pisică, de câine, porcuşor de guineea», dar şi de alergeni alimentari, «exemplu căpşuni, arahide, lapte, ciocolată», care se pot concretiza în astm. Se mai poate vorbi despre astmul profesional, «de exemplu, mănuşile din latex pe care le folosesc medicii», de astmul infecţios «generat de infecţii virale, bacteriene», de astm la aspirină şi multe altele”, a explicat medicul în cadrul unei conferinţe de presă organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Astmului, marcată anul acesta pe 1 mai. Cauzele astmului nu sunt încă bine înţelese şi creşterea vertiginoasă a prevalenţei acestei boli, peste tot în lume, constituie unul dintre cele mai mari mistere ale medicinei moderne. Astmul la aspirină apare de obicei după 25-30 de ani şi se declanşează la prima aspirină sau rudă a ei. „Toate antiinfecţioasele, cu excepţia paracetamolului, conţin aspirină. Acesta e un astm sever încă de la debut, pacienţii fac polipi şi ajung să li se administreze cortizon destul de urgent. E drept că polipii pot fi scoşi, dar ameliorarea se face în circa şase luni”, a explicat medicul.

„Spirometria este nedureroasă”
Nu se poate vorbi despre o vindecare, dar boala poate fi controlată în totalitate, a afirmat profesorul Florin Mihălţan. Pentru asta însă e nevoie de o depistare timpurie.
„Testul recomandat se numeşte spirometrie, este nedureros şi simplu de făcut: seamănă întrucâtva cu testarea pentru determinarea nivelului de alcool în aerul expirat, pe care o fac poliţiştii şoferilor. Durează cinci minute, iar rezultatul se dă pe loc. Spirometria nu are reputaţia electrocardiogramei, deşi din punct de vedere al timpului consumat, al facilităţilor, e la fel de necesară şi de netemut. Campania se află la a patra ediţie. În 2011, 9.166 de persoane au fost testate la nivel naţional şi 1.045, doar în Parcul Tineretului. 41% dintre acestea au fost depistate cu probleme de respiraţie. Vreau să reamintesc faptul că ea se adresează nu numai celor care nu ştiu de boală, ci şi persoanelor deja diagnosticate, pentru că e foarte importantă reevaluarea funcţiei respiratorii”, a mai adăugat specialistul. Potrivit acestuia, din păcate, aderenţa la tratament este foarte importantă, iar întoarcerea în mediul alergenic poate reîntoarce boala.

„Controlul reprezintă o necesitate şi un obiectiv realizabil”
Tratamentul constă în dilataţia căilor aeriene şi tratament inflamatoriu şi nu este costisitor în comparaţie cu beneficiile pe care le aduce. În plus, el e şi compensat în unele cazuri. „În ceea ce priveşte salina, ea are efectele sale, dar e un tratament auxiliar celui clasic”, mai spune medicul, care a amintit şi de frica de cortizon, ce poate fi luat în trei variante: prin inhalare, tabletă sau injectabil. Deosebirea între ele e radicală, cel inhalator intră în organism decât într-o proporţie infimă, iar celelalte aduc cu sine efecte adverse (tabletele, de exemplu, dau ulcer, contopirea maselor musculare, tulburări de tranzit intestinal şi omoară corticul suprarenal, care e glanda ce produce cortizon în mod natural), de aceea e recomandat pe termen scurt”, a subliniat specialistul. Potrivit medicului, medicamentele de urgenţă se folosesc numai la nevoie, deci nu trebuie să se facă abuz de ele. Cu regularitate trebuie administrate doar cele de control.
Pacienţii cu astm îşi reduc sfera de activitate, au senzaţie de frustrare, apoi sunt limitate activităţile sportive şi există restricţii sociale, de aceea e atât de important ca boala să fie controlată. „Controlul astmului reprezintă deopotrivă o necesitate şi un obiectiv realizabil. O persoană cu astm controlat este o persoană care prezintă simptome minime sau zero, nu se trezeşte noaptea din cauza simptomelor, nu foloseşte deloc/foarte rar medicaţia de salvare, poate să facă efort fizic la fel ca o persoană obişnuită, are funcţia pulmonară normală sau aproape normală (măsurată prin probe specifice), nu are/are foarte rar crize de astm. Mai mult, unul din indicatorii cei mai importanţi ai lipsei de control al astmului este spitalizarea”, a mai spus specialistul.

Ştiaţi că...
... în fiecare oră, o persoană moare în Europa din cauza astmului?
... se estimează că în prezent circa 300 de milioane de persoane sunt diagnosticate cu astm bronşic?
... se estimează că alte 100 de milioane de persoane vor fi diagnosticate cu astm bronşic până în 2025?
... în Europa de Vest, o persoană moare din cauza astmului în fiecare oră?
... cea mai ridicată rată de mortalitate din cauza astmului se înregistrează în Marea Britanie?
... prevalenţa în România (estimată) este între 4% şi 6%?
... în România, dintr-o clasă cu 30 de copii, doi sau trei au astm?
... o persoană are 6% şanse să facă astm dacă niciunul dintre părinţi nu are boala, 30% dacă unul dintre părinţi are astm şi 70% dacă ambii părinţi au astm?
... cele mai frecvente trei cuvinte folosite de pacienţi pentru a descrie criza astmatică sunt: lipsa de aer, sufocarea şi frica?
... în Europa, unul din patru pacienţi a avut o criză de astm atât de severă, încât nici n-a putut cere ajuto
r?

• Mai multe date despre campanie, cât şi lista centrelor unde se pot face programări se găsesc pe site-ul www.invingemastmul.ro, unde există şi un chestionar autoadministrat, care va evalua nivelul de control.