Main menu

header

978 10 1de Roxana-Ioana Ancuța

Iridologia este o știință mai puțin populară la noi în țară, tehnică de medicină alternativă ai cărei practicanți susțin că modelele, culorile și alte caracteristici ale irisului pot fi examinate pentru a determina informații despre sănătatea sistemică a unui pacient. Mai multe detalii despre această metodă de diagnosticare ne-a dat Alexandra Profire (foto), specialist în acupunctură auriculară, fitoterapie și iridologie.

„Fiecare organ are pe harta irisului o anumită localizare”

978 10 3- Ce este iridologia?

- Este știința care analizează toate modificările ce apar pe iris, modificări care sunt generate de afecțiuni ale corpului uman în ansamblu. Irisul reprezintă o proiecție holografică a întregului corp și fiecare organ are pe harta irisului o anumită localizare. Afirmația că „ochii sunt oglinda sufletului” își găsește numeroase confirmări încă din Antichitate, începând de la Pliniu cel Bătrân („Ochii sunt curtea regală a sufletului”), până la Evanghelia după Luca („Ochii sunt lumina corpului tău”).

- Care sunt beneficiile ei?

- Este o formă valoroasă de diagnosticare, tot mai mult acceptată și practicată de medicii din întreaga lume, folosită ca metodă de prevenție și diagnosticare a eventualelor patologii. Cu ajutorul iridologiei pot fi indentificate zone care reprezintă diferite organe unde apar acumulări de substanțe toxice, ca de exemplu: ficat, rinichi, plămâni, țesut cutanat. Se bazează pe constituția noastră genetică, care determină predispoziția către anumite boli. Poate depista o afecțiune cu mult înainte ca simptomele să avertizeze pacientul asupra faptului că ceva nu este în regulă și, de asemenea, permite stabilirea unui tratament personalizat după principiul tratării pacientului și nu a bolii. Prin iridologie putem vedea destul de clar în ce zonă a corpului există un dezechilibru, o problemă a unui organ.

„Poate fi folosită și ca metodă de prevenție, dar și ca metodă de diagnostic”

- Prin ce se deosebește iridologia de diagnosticul medical tradițional?

- Prin faptul că poate fi folosită și ca metodă de prevenție dar și ca metodă de diagnostic, atât la adulți, cât și la copii. Putem afla la ce afecțiuni suntem predispuși analizând constituția ochilor noștri, culoarea.

- Puteți explica principiile de bază din spatele iridologiei și cum funcționează?

- Privind ochii pacientului putem ști ce se întâmplă cu corpul lui exact așa cum cardiologul, decriptând electrocardiograma, știe ce se întâmplă cu inima. Iridologul este cel care știe codul de descifrare a informației apărute pe iris și poate extrage mesajul trimis de organe. Alegoric vorbind, corpul omului prezintă o „scrisoare secretă”.

„Examinarea se face prin fotografierea ambelor irisuri cu un aparat fotografic profesional”

978 10 2- Ce fel de informații pot fi obținute prin examinarea irisului unei persoane?

- De exemplu, la constituția limfatică reprezentată de ochii albaștri/verzi, există o permanentă hiperiritabilitate a sistemului limfatic, o predilecție către boli reumatice, apoi constituția hematogenă reprezentată de irisuri de culoare cafenie, ne indică tulburări gastrointestinale, probleme ale sângelui etc. Ne poate indica dacă există un nivel ridicat de acid uric, colesterol, congestie limfatică. Putem afla potențialul genetic a unui organ de a reacționa la boală sau dacă moștenim un sistem nervos ușor iritabil sau suntem rezistenți la stres. Iridologia ne poate indica o potențială slăbiciune a țesutului conjunctiv și o tendință pentru vene varicoase, hernii hiatale, hemoroizi sau scolioză.

- Există semne specifice ale irisului care sunt asociate în mod obișnuit cu anumite afecțiuni?

- Da, sigur, voi da câteva exemple. Aplatizarea marginii pupilei poate indica o leziune a coloanei vertebrale în zona corespunzătoare. Patocromia roșu aprins (după Bourdiol) ne arată diabet, calculi renali, acidoză, patocromie metalică (după Bourdiol) indică simptome de tuberculoză. Inelul de colesterol care apare în partea din spate a corneei și în zona periferică a irisului arată o dereglare a funcției hepato-biliare, iar cantitatea de colesterol din sânge este mărită ceea ce poate duce în timp la ateroscleroză coronariană și cerebrală, diabet etc. Pot apărea brazde de contracție în mod circular în jurul irisului, ce indică o tendință genetică pentru tensiune și stres.

- Cum efectuați o examinare iridologică?

- Examinarea se face prin fotografierea ambelor irisuri cu un aparat fotografic profesional, cu un iridoscop, dar se poate utiliza și o lupă cu putere mare de mărire.

- Care sunt limitările iridologiei ca instrument de diagnosticare?

- Iridologia nu ne poate furniza informații cu privire la infecțiile cu caracter trecător, cum ar fi pojarul, oreionul și varicela, nu poate fi apreciată vârsta pe baza imaginii irisului, nu poate fi detectată graviditatea, nu face analiza psihică a pacienților, nu ne specifică accidentele suferite, dar poate depista țesuturile afectate, nu poate localiza cu exactitate paraziții sau un proces bacterian în organism, nu putem determina dacă o persoană are pietre la fiere sau la rinichi.

Iridoscopul este un aparat fotografic profesional cu care se examinează irisul

„În funcţie de diagnostic, putem recomanda un tratament de fitoterapie, nutriţie, acupunctură, pentru echilibrarea organismului şi întărirea lui“

978 10 4- Pot reflecta schimbările survenite în timp la nivelul irisului modificări ale stării de sănătate a unei persoane sau afecțiuni pe care aceasta le poate dezvolta?

- Da. Copii nou-născuți, de exemplu, au o culoare neobișnuită a irisului, de un ton albastru, pe parcursul anilor ochii albaștri ai copiilor pot să-și schimbe culoarea în conformitate cu codul genetic primit de la părinți. R. Schnabel considera că închiderea la culoare a irisului la copii este legată de intoxicațiile, vaccinurile, bolile și tratamentele medicamentoase din copilărie.

- În ce fel poate completa iridologia tratamentele medicale convenționale sau abordările holistice ale asistenței medicale?

- Dacă știm care sunt zonele care vor reacționa la o răceală, putem aplica timpuriu un tratament specific. Zonele sensibile ar putea fi sinusurile, plămânii, sistemul imunitar. Ne ajută să știm dacă un pacient este predispus genetic la anumite alergii, cum este sistemul lui nervos sau cel limfatic. Astfel putem ajuta pacientul cu un tratament de fitoterapie, nutriție, acupunctură, pentru echilibrarea organismului și întărirea lui.