de Raluca Grințescu
Unele flori sunt nu numai frumoase, dar şi bune de mâncat. Acestea sunt consumate din timpuri mai vechi. Încă există reticenţe la unele persoane, care, dacă văd un fel de mâncare ornamentat cu flori proaspete, nu ştiu dacă să mănânce sau nu şi decorul. Există câteva flori care pot fi consumate atât proaspete, cât şi gătite. În comerţ este destul de greu să le găsiți, dar se pot cultiva în propria grădină.
Se culeg dimineața
Înainte de orice, fiţi atenţi când le culegeţi, fiţi convinşi sută la sută că le cunoaşteţi şi că sunt bune de mâncat. De asemenea, nu mâncaţi florile care au fost tratate cu pesticide sau care nu sunt incluse în lista florilor consumabile şi în niciun caz pe cele de pe marginea drumului. Gustul şi mirosul florilor bune de mâncat diferă de la un sezon la altul. Cel mai bine este să le culegeţi dimineaţa, pe răcoare. Dacă nu le utilizaţi imediat, atunci tăiaţi-le cu codiţe şi ţineţi-le în apă. Le puteţi păstra şi în prosoape de hârtie la congelator. În continuare vă oferim o listă cu florile consumabile, pe care le puteţi creşte în grădina de legume sau în cea de flori.
Limba-mielului (boranţă roşie) - are un miros şi o aromă asemănătoare castravetelui. Florile sale albastre se folosesc la salate sau pentru ornarea mâncărurilor gătite.
Calendula sau gălbenelele - poate fi folosită ca substitut pentru şofran. Petalele ei se folosesc la mâncăruri gătite, în special la soteuri, colorând frumos totul în galben sau în portocaliu.
Păpădia - este foarte răspândită şi cunoscută, florile ei fiind foarte bune când sunt tinere şi proaspete. În străinătate se află la modă vinul de păpădie.
Zorelele - se folosesc, de asemenea, la prepararea mâncărurilor.
Crăiţele - au o aromă de lămâie, deşi nu miros ca aceasta.
Condurul-doamnei (călţunaşul) - dintre toate florile comestibile, condurul-doamnei are cea mai puternică aromă, dulce-picantă. Ca să vă dați seama cu ce fel de bucate se potriveşte mai bine, băgați în gură o floare întreagă şi mestecați-o încet. La început veți simţi un gust dulceag, dat de nectar, urmat de o tentă îndrăzneaţă uşor piperată. Aceste flori dau personalitate salatelor, creând un joc cromatic încântător, în nuanţe de galben, portocaliu, roşu aprins şi bej. Tot la salate puteți folosi şi frunzele - sunt delicioase şi pot înlocui caperele în garnituri, având un gust asemănător cu măcrişul. Florile sunt ideale la prepararea unui oţet aromat, ca dressing pentru salată (adăugați-le în oţet de vin alb şi lăsați-le să stea la întuneric timp de câteva săptămâni, pentru că expunerea la lumină le afectează culoarea) sau la pregătirea unor cocteiluri ingenioase dacă le lăsați la înmuiat în alcool. În plus, puteți orna cu ele platourile cu mâncare, specialităţile de brânză, tartinele şi alte aperitive.
Hemerocalis (crini de o zi) - aceste flori sunt considerate delicatese, având o aromă ce aminteşte de salată şi de pepenele verde, cu o tentă înţepătoare, ce seamănă cu gustul ridichii. Se numesc „crini de o zi”, pentru că doar atât durează florile lor, aşa încât le puteți admira în ghiveci întreaga zi, iar apoi să le culegeți către seară, înainte de a se ofili. Puteți să le consumați crude, în salate, sau date prin aluat şi prăjite bine în ulei. La salatele de primăvară e bine să puneți petalele întregi, preferate pentru aspectul lor delicat.
Florile de dovlecel - petalele au un gust uşor dulceag, cu o tentă care aduce aminte de muştar, pe care baza florii, mai crocantă, îl completează extraordinar. Florile de dovlecel sunt tradiţionale în bucătăria mediteraneană, iar după reţeta clasică se umplu cu risotto şi cu ierburi aromate tocate mărunt, cu pesmet sau cu ricotta, şi apoi se sotează sau se prăjesc bine în ulei, până devin crocante.
Panseluţa - întreaga floare este consumabilă. Are o aromă fină de mentă. Sunt utilizate în special pentru ornarea prăjiturilor. Din aceste flori puteţi să faceţi şi suc. În unele ţări se amestecă florile strivite cu brânză şi se prăjesc.
Angelica - întâlnită şi sub numele iarba-îngerilor, este o plantă folosită în medicina alternativă. Florile sunt un ingredient delicios în salate, iar din tulpină se fac bomboane, care au o aromă uşor mentolată.
Muşeţelul - poate fi utilizat în diverse sosuri şi ceaiuri. Protejează pielea, calmează colicii, îndepărtează durerile de dinţi, este antiseptic şi relaxează.
Florile de salcâm - se pot consuma în salate sau ca atare. Sunt benefice pentru calmarea migrenelor şi în afecţiunile digestive.
Levănţica - dă mâncărurilor o aromă dulce, florală, cu note citrice de lămâie, şi este folosită adesea pentru a spori savoarea mierii de albine, a prăjiturilor, budincilor şi biscuiţilor de casă, dar şi în ceaiurile de vară. Florile mai pot fi combinate cu specialităţile din brânză şi arată fantastic în paharul cu şampanie, pe tortul de ciocolată (atunci când sunt cristalizate) sau ca garnitură la sorbet şi la îngheţată.
Bujorul - în China, petalele de bujor sunt fierte pe jumătate şi îndulcite, fiind o delicatesă care acompaniază ceaiul. În Evul Mediu, apa de bujor figura printre băuturile populare la petrecerile câmpeneşti. Adăugați petale de bujor la salatele de vară sau decorați cu ele limonada şi punch-ul.
Se pot mânca proaspete sau uscate
Printre florile ce NU se pot consuma se numără: brebenelul, lăcrămioara, narcisa, stânjenelul, petunia, leandrul, florile de ardei, de cartof, de roşii, de vinete sau de sparanghel. Nu e indicat să consumaţi flori cumpărate din florărie, ci doar flori a căror sursă o cunoaşteţi. Florile se pot mânca proaspete sau se pot usca. După ce le culegeţi, dacă nu le consumaţi imediat, florile se pot păstra în congelator, în prosop din hârtie.
Pot fi şi confiate
Violetele şi panseluţele pot fi confiate în întregime. De cealaltă parte, în cazul trandafirilor ar trebui să se folosească doar petalele. Cele mai multe reţete nu conţin ingrediente foarte multe: albuş crud sau praf de albuş şi zahăr pudră. Introduceţi floarea în albușul bătut bine, iar apoi în zahăr. După aceea, aşezaţi-o pe o farfurie, pentru a se usca. Şi florile de măr sau de cireş pot fi astfel confiate.
PONT. Multe dintre aceste plante sunt folosite în prepararea unor tincturi sau alifii.
Alte flori comestibile sunt: yucca, gura-leului, laleaua, coriandrul, floarea-soarelui, florile de dovleac, albăstrelele, busuiocul, florile de măr, florile de cireş
Florile, mai exact petalele acestora, pot fi introduse şi în alimentaţia copiilor, în cantităţi mici, urmând regula celor patru zile şi ascultând sfatul pediatrului. Copiii şi persoanele alergice la polen sau care au astm ar trebui să evite consumul florilor
Folosite la conservarea legumelor
Multe dintre florile plantelor aromatice folosite în bucătărie sunt la fel de bune în pregătirea diferitelor feluri de mâncare. Astfel, usturoiul, busuiocul, mărarul (mai ales uscat), arpagicul, chimenul dulce etc. au flori care fac atractivă mâncarea şi îmbogăţesc aroma plantei. Majoritatea sunt folosite uscate pentru conservarea legumelor.