de Veronica Zărescu
- Jocul cu baloane de săpun stimulează dezoltarea respiraţiei şi, implicit, a vorbirii
Din ce în ce mai mulţi copii întârzie să se exprime verbal până la vârsta de 3-4 ani. De vină este, în principal, lipsa de timp a părinţilor. În cele mai multe cazuri de întârziere a limbajului, micuţii au petrecut mult timp în faţa televizorului sau nu au intrat în contact cu alţi prichindei de vârsta lor. Limbajul copilului cu vârsta până la 2-3 ani are o amprentă personală. Deşi cel mic înţelege cuvintele, nu le poate pronunţa. De aceea este important să comunicaţi cât mai mult cu copilul în fraze simple şi cuvinte clare. Dacă cei din jur vorbesc corect, atunci şi cel mic va vorbi corect.
Dacă după vârsta de 1 an nu imită sunete e cazul să vă îngrijoraţi
Este cazul să vă faceţi probleme dacă până la vârsta de 1 an copilul nu comunică prin gesturi, adică nu arată cu degetul sau dacă are peste 12 luni şi preferă să gesticuleze fără să poată imita sunete.
Ar fi recomandat să apelaţi la un specialist dacă la 2 ani copilul imită sunete sau chiar repetă cuvinte, dar nu vorbeşte din proprie iniţiativă sau nu poate executa comenzi simple.
Cauzele pot fi fizice sau psihice
Primul pas în cazul în care consideraţi că cel mic ar putea avea o problemă pentru care îi întârzie vorbirea este să-i testaţi auzul. Poziţionaţi-vă în spatele copilului, la 50 cm, şi declanşaţi sunetul unei jucării sau strigaţi-l în şoaptă. Atunci ar trebui să se întoarcă sau să vă răspundă.
Alte probleme de ordin fizic se regăsesc rareori printre motivele întârzierii limbajului. Acestea ar putea fi malformaţii ale limbii sau ale cerului gurii.
Ar mai putea fi o deficienţă la nivel cerebral, o subdezvoltare a zonei creierului responsabilă de emiterea, captarea şi procesarea sunetelor. În acest caz, copilul nu-şi poate folosi corect limba şi buzele pentru a comunica.
Respiraţia şi muşchiul limbii se antrenează
Pentru cei mici care au deja 2-3 ani şi nu vorbesc deloc sau spun doar câteva cuvinte vă recomandăm câteva exerciţii simple. Începeţi cu gimnastica respiratorie - exerciţii de suflat, de făcut balonaşe de săpun, de suflat în bucăţele de hârtie sau de făcut bule cu un pai într-un pahar cu apă. Aceste jocuri îi amuză pe cei mici şi, în acelaşi timp, le dezvoltă capacitatea respiratorie. Cântaţi melodii simple cu copilul şi insistaţi pe sunetele din refren (de genul „la-la-la” sau „ho-ho-ho”). Mai puteţi inventa jocuri haioase cu limba (lingem ca pisica, ne lingem pe buza de sus, apoi pe cea de jos, imităm curcanii). În acest fel se dezvoltă muşchiul limbii, important în pronunţarea sunetelor.
Dacă şi după aceste exerciţii, repetate câteva săptămâni, copilul nu face progrese adresaţi-vă unui psiholog pentru realizarea unei evaluări generale.
