de Roxana Istudor şi Daniel Şuta
Într-o relație, partenerii ar trebui să-și păstreze originalitatea, pasiunile și individualitatea, trăsături care l-au atras pe partener de la început. Dar există relații în care unul dintre cei doi se „pierde”, surclasat de felul de a fi al celuilalt. Iată care sunt semnele…
„Fuziunea” identităților
Terapeutul german Susanne Wolf arată că există semnale care atestă faptul că o persoană se „diluează”, ca individualitate, în relația de cuplu. „Primul semn este acela că începem să nesocotim în mod constant granițele personale pentru a-l menține fericit pe partener, suntem mereu în căutarea modului de a menține nevoile și așteptările acestuia, chiar dacă asta înseamnă să ne împingem propriile priorități la capătul de jos al listei, iar acest lucru generează acumularea de frustrare”, detaliază Wolf. De asemenea, persoanele care se „pierd” în relație tind să-și „fuzioneze” identitatea cu a partenerului, de la care preiau gusturi, preocupări și pasiuni pe care ei înșiși nu le-au avut.
Totul pentru… celălalt
Un partener de cuplu care „se pierde” în relație ajunge să nu mai pună în discuție diverse teme de interes doar pentru că celuilalt îi displac, începe să nu se mai deschidă spre comunicare, lăsându-l pe celălalt să ia deciziile și își ajustează, în timp, chiar și programul pentru a face cât mai mult loc pentru împlinirea dorințelor celuilalt. În același timp, „diluarea” unei persoane în relație se poate observa ușor și din felul în care sunt gestionate problemele curente, financiare sau de educare a copiilor, de exemplu, precum și luarea deciziilor în comun, care ajung să fie doar apanajul unuia dintre cei doi.
O persoană care „se pierde“ în relație se va îndepărta treptat de cercul său de apropiați și de obiceiurile de viață anterioare formării cuplului