de Călin Popa şi Carmen Bădulescu
Castanele, fructe oleaginoase, au un conţinut redus de grăsimi şi furnizează cantităţi importante de amidon. Pulpa lor, preparată termic, oferă numeroase beneficii sănătăţii.
Accelerează convalescența
Informaţiile nutriţionale ale castanelor comestibile relevă un conţinut important de acid folic şi vitamina C, pe lângă alţi nutrienţi esenţiali care ar trebui să se regăsească în orice dietă echilibrată. Au o compoziţie similară cu cea a grâului, fiind surse excelente de carbohidraţi, fosfor, lecitină şi vitamina C. Conţin şi protide (proteine) și acizi graşi esenţiali. Ca importante surse de vitamine şi minerale, castanele comestibile sunt un adjuvant redutabil în cazul asteniei fizice şi intelectuale sau pentru accelerarea convalescenţei, precum și în tratarea parodontozei.
Vindecă leziunile vaselor sangvine
Prin nutrienții pe care îi conțin, castanele sunt de ajutor în lupta cu unele afecțiuni respiratorii cum sunt febra sau tusea, inclusiv cea convulsivă, precum și în vindecarea leziunilor vaselor de sânge. Castanele se mai remarcă şi prin conţinutul bogat de vitamina C, ceea ce generează o mai bună protecţie împotriva acţiunii nocive a radicalilor liberi asupra celulelor sănătoase ale organismului. În același timp, castanele sunt surse importante de amidon (sub formă de carbohidraţi complecşi), similare cu cartofii dulci, porumbul etc. Organismul utilizează amidonul pentru a furniza glucoza celulelor, crescând astfel nivelul de energie. De asemenea, ca surse importante de fibre alimen- tare, castanele reduc nivelul colesterolului prin faptul că inhibă absorbţia excesivă a acestuia la nivelul intestinelor. Acesta este un efect important și pentru persoanele care doresc să scadă în greutate. Castanele pot facilita pierderea de kilograme și grație reglării evacuării intestinale, și datorită conţinutului lor relativ scăzut de calorii. Nu furnizează o cantitate mare de grăsimi, dar induc senzaţia de saţietate prin nutrienţii din compoziţie. Castanele sunt consumate în general fierte sau coapte, fiind adăugate în umpluturi şi supe sau servite ca garnitură. Fructele castanului pot fi măcinate şi transformate în făină.
Protejează fătul pe perioada sarcinii
Castanele sunt o sursă excelentă de acid folic, necesar pentru formarea celulelor roşii şi pentru sinteza ADN. Un consum suficient de alimente bogate în acid folic în perioada prenatală înseamnă o protecţie sporită a fătului împotriva defectelor de tub neural. De asemenea, castanele furnizează din plin minerale esențiale pentru buna funcționare a organismului, precum fier, calciu, magneziu, mangan, fosfor şi zinc, precum şi o cantitate semnificativă de potasiu. Acesta din urmă scade rata cardiacă şi tensiunea arterială. Fierul contribuie la prevenirea anemiilor, iar magneziul şi fosforul sunt componente importante ale metabolismului osos.
Reglează glicemia
La fel ca alte fructe oleaginoase, castanele au în compoziţie grăsimi mononesaturate (acid oleic, palmitoleic etc.), care reduc nivelul colesterolului „rău” LDL şi îl cresc pe cel al colesterolului bun, „HDL”. Acizii graşi Omega şi antioxidanţii previn instalarea bolilor coronariene şi a accidentului vascular cerebral. Nutriţioniştii afirmă că un consum de trei castane coapte pe zi reduce cu 20% riscul de boli cardiovasculare şi pe cel de infarct miocardic. Totodată, aportul de fibre din castane este superior celui al nucilor, fisticului sau alunelor de pădure, de aceea castanele sunt considerate alimente indicate în reglarea nivelului glicemiei.
Indicate în boala celiacă
Asemenea nucilor sau migdalelor, castanele nu au gluten în compoziţie. Din acest motiv, sunt ingrediente esenţiale în preparatele recomandate persoanelor cu intoleranţă la gluten, alergie la grâu sau diagnosticate cu boala celiacă. În același timp, datorită complexului de vitamine B şi magneziului din compoziţie, castanele acţionează ca un medicament cu efect asemănător antidepresivelor, combătând eficient oboseala, stresul şi anxietatea. Specialiștii punctează faptul că dieta cu un delicios piure de castane revigorează sistemul nervos și recomandă câte o porţie de şase linguri cu piure de castane pe zi. Piureul se obţine din 500 g castane, 300 ml lapte degresat, o lingură cu vanilie şi trei linguri cu ulei de măsline pur. Se fierb castanele, iar miezul lor se trece prin maşina de măcinat nuci. În pasta obţinută se adaugă celelalte ingrediente, amestecându-le bine, până când compoziţia se omogenizează. Separat, se prepară un sirop de zahăr din 40 g zahăr, 75 ml apă şi două linguriţe cu rom. Ingredientele se fierb la foc mic până când siropul se îngroaşă. Când acesta s-a răcit, se adaugă în pasta de castane şi se asezonează cu o linguriţă cu pudră de scorţişoară. Cura trebuie urmată timp de patru săptămâni.
De ajutor în viroze respiratorii
Vitaminele şi mineralele conţinute de castane sunt de ajutor persoanelor în vârstă, vulnerabile la viroze respiratorii, deoarece aceste oleaginoase au rol dovedit în întărirea sistemului imunitar. Piureul de castane asezonat cu miere de tei şi cu scorţişoară are efecte benefice în tratarea problemelor respiratorii însoţite de tuse. În astfel de situaţii, se recomandă câte două porţii de piure de castane pe zi, după masa de prânz şi după cină. O porţie conţine 100 g piure în care se adaugă două linguriţe cu miere de tei şi o linguriţă cu scorţişoară pudră. Dieta trebuie urmată cel puţin o săptămână. Tot castanele contribuie și la dezvoltarea armonioasă a copiilor. Consumate sub formă de făină, câte două linguriţe adăugate într-o cană cu lapte, sunt un meniu hrănitor şi revigorant pentru copiii aflaţi în perioada de creştere, dar şi pentru cei anemici.
Castanele sărate şi prăjite sunt contraindicate cardiacilor şi hipertensivilor
Supă de castane cu cimbru
Ingrediente: 400 g castane coapte la borcan, 2 cepe tăiate mărunt, 2 morcovi tăiaţi cubuleţe, 1 lingură cu ulei de măsline, 1 litru supă de legume fără sare, 1 linguriţă cu sare de mare, 30 ml smântână pentru gătit, piper negru, frunze de cimbru proaspăt, mărunțite.
Mod de preparare: preîncălziţi cuptorul la temperatură cât mai mare. Puneţi castanele decojite într-o tavă tapetată cu hârtie de copt şi coaceţi-le timp de 15 minute. Transferaţi-le apoi într-un bol şi lăsaţi-le la răcit. Turnaţi uleiul de măsline într-o oală mare şi sotați ceapa şi morcovul, până devin fragede. Puneţi deasupra supa de legume, apoi castanele. Lăsaţi să dea în clocot, apoi transferaţi supa în recipientul blenderului şi procesaţi până la omogenizare. Asezonaţi apoi cu sare şi piper şi puneţi din nou supa pe foc, lăsând-o să fiarbă încet, vreme de 20 de minute. Între timp, bateţi smântâna cu mixerul, până când devine mai densă. Turnaţi supa în boluri, adăugaţi deasupra câte o lingură cu smântână şi asezonaţi cu cimbru proaspăt.