de Roxana Istudor şi Florica Pintea
Plantă medicinală a verii, rostopasca a fost întotdeauna renumită pentru nenumăratele virtuţi curative pe care le posedă. În frunzele acestei minuni a medicinei terapeutice sunt sintetizate mii de medicamente.
Panaceu pentru colecistite
Se spune că dacă aveţi în casa rostopască, aveţi o întreagă farmacie. Şi asta pentru că planta are multiple proprietăţi curative, fiind recunoscută şi folosită pentru efectele sale vindecătoare încă din Antichitate. Întrucât conţine o gamă largă de alcaloizi izochinolonici, la dozele corecte are numeroase utilizări terapeutice. Planta conţine alcaloizi, vitamina C, rezine, ulei volatil, săruri minerale, derivaţi de acid cafeic. Efectul plantei proaspete este analgezic, colagogic, antimicrobian, sedativ al sistemului nervos central, anticancerigen, de stimulare a sistemului imunitar. De asemenea, rostopasca este un adevărat panaceu pentru bolile de ficat de orice natură (hepatite, ciroză, deficienţe ale secreţiei lichidului biliar, infecţii biliare, dischinezii, infecţii ale vezicii biliare, colecistite). Totodată funcţionează şi ca un bun antiviral, motiv pentru care hepatitele se pot ameliora sau chiar se pot vindeca în urma administrării preparatelor din rostopască. Rezultatele cele mai spectaculoase în trata- mentul hepatitelor A şi B se obţin prin folosirea rostopascăi sub formă de infuzie combinată. Infuzia se prepară astfel: o linguriţă cu plantă mărunţită la o cană cu apă caldă se lasă la macerat 12 ore, apoi se strecoară. Ce a rămas se pune din nou la infuzat, în altă cană cu apă clocotită, timp de 30 de minute. Ceaiul se combină cu maceratul şi se consumă întreaga cantitate pe parcursul a 24 de ore.
Tinctura poate opri dezvoltarea cancerului hepatic
În cazul cancerelor hepatice, tinctura de plantă poate opri procesul de dezvoltare a tumorilor, fiind un bun remediu şi în leucemii. În tratamentul cirozei hepatice se foloseşte un amestec de tincturi de rostopască, armurariu şi pedicuţă, în proporţii egale. Se ia o linguriţă din acest amestec de tincturi, diluată în jumătate de pahar cu apă, de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul durează minimum şase luni, perioadă în care nu se consumă alcool, tutun, carne, margarină, prăjeli, alimente conservate. Tinctura de rostopască se poate cumpăra din farmacii sau se poate prepara acasă: 15 linguri cu pulbere din plantă se pun la macerat în 400 ml alcool alimentar de 60 de grade. Se amestecă, se închide borcanul ermetic şi se lasă 14 zile, după care se filtrează. Se păstrează la întuneric maximum un an, întrucât după această perioadă îşi pierde proprietăţile. În caz de dischinezie biliară, se face un amestec din 1/2 lingură cu tinctură de rostopască, 1/2 lingură cu tinctură de anghinare, o lingură cu tinctură de sovârf şi 1/2 litru de apă. Se ia jumătate de pahar din acest remediu pe stomacul gol, cu un sfert de oră înainte de masă.
Remediu plăcut pentru tulburări hormonale
Pentru digestie lentă şi tulburări de asimilaţie, se ia un vârf de cuţit cu pulbere de rostopască, rezultată din măcinarea tulpinilor uscate. Se ţine sub limbă un sfert de oră, înainte de masă, apoi se înghite cu puţină apă. Acest remediu este indicat şi ca adjuvant în tratamentul obezităţii, dispepsiei, anemiei, anorexiei. Pentru colesterol crescut, una dintre cele mai eficiente combinaţii conţine tincturi de rostopască, mesteacăn şi anghinare, în părţi egale. Se fac cure de minimum 30 de zile, câte o linguriţă, cu jumătate de oră înainte de fiecare masă. Rostopasca este renumită şi în vindecarea dereglărilor hormonale la femei. Se foloseşte o combinaţie de sucuri proaspete: 20 ml suc de frunze de ţelină, 20 ml tulpini de mărar, 2 ml tije de rostopască, 10 ml tulpini de creţişoară. Jumătate se bea dimineaţa, pe stomacul gol, şi jumătate seara, tot pe stomacul gol. O cură durează 21 de zile. Sucul se ţine la frigider maximum 24 de ore.
Bătăturile, negii şi fistulele „fug” din calea unguentului
Extractele din rostopască au efect de antibiotic pe un mare număr de germeni patogeni. Rostopasca este folosită în combaterea negilor, bătăturilor, ca adjuvant în tratarea tuberculozei pielii, a rănilor, fistulelor, psoriazisului. Sucul proaspăt este un bun caustic împotriva negilor. Sucul de rostopască se obţine din tijele de plantă proaspăt culese sau păstrate maximum 24 de ore la frigider. După ce se rupe tija, se unge locul afectat cu suc. Tratamentul extern cu suc trebuie aplicat de mai multe ori pe acelaşi loc, la intervale de câteva minute. După ce sucul aplicat anterior se usucă, se mai aplică un strat. Totodată, eczemele se pot vindeca cu un tratament cu alifie de rostopască. Se prepară din 30 g pulbere de rostopască şi 15 g vaselină, la care se adaugă 10 ml ulei de măsline. Cu acest amestec se ung zonele afectate şi se pansează. Pansamentul trebuie să stea două-trei zile, după care se poate schimba, repetându-se procedeul până la vindecarea eczemelor.
Preparatele pe bază de rostopască au efecte vasodilatatoare, antispastice, analgezice şi stimulează secreţiile digestive. Extern, are acţiune antiseptică, antibacteriană, regenerantă, cicatrizantă, antitumorală
Supradozajul duce la complicaţii grave
Rostopasca devine extrem de toxică dacă este depăşită doza recomandată. Indiferent de afecţiune, nu se pot administra de un adult care cântăreşte 75 de kilograme mai mult de 4 g plantă uscată în fiecare zi. Depăşirea dozei recomandate duce la complicaţii precum gastroenterită, tuse, probleme de respiraţie, spasme digestive, halucinaţii şi tulburări cardiace.