de Roxana Istudor
Există arheologi care muncesc decenii pentru a descoperi frânturi prețioase de istorie. Sunt, pe de altă parte, și lovituri norocoase ale unor oameni obișnuiți, care au ajuns să dea peste artefacte epocale din întâmplare, relevând comori istorice mult mai spectaculoase decât specialiștii care trudesc o viață.
Grădinile antice și sigiliul care a inspirat scrierea kanji
Dorothy Eady a căzut pe scări la vârsta de 3 ani, și de atunci a început să creadă că este încarnarea unui faraon egiptean. Ca adult, s-a mutat în Egipt, țară pe care o considera acasă. Mulți o priveau ca pe o femeie nebună, dar cei care au avut inspirația de a săpa acolo unde le-a indicat ea au rămas stupefiați: grădina Templului lui Seti a fost dezvăluită în locul arătat de Dorothy, care nu a încetat niciodată să susțină că tot ceea ce știa erau informații dintr-o viață anterioară. În celălalt capăt al lumii, un fermier care cultiva orez încerca într-o zi să-și repare sistemul de irigații. Era anul 1784, și omul a observat deodată ceva strălucitor între două pietre. După ce a spălat obiectul, s-a dovedit că era un sigiliu din aur pur, cadou din partea legendarului împărat chinez Guangwu pentru un sol. Pe lângă valoarea istorică a obiectului, este interesant de menționat că era pentru prima oară când japonezii vedeau caracterele scrierii chineze. Ce au preluat ulterior din aceasta este tipul de scriere japoneză kanji, care se utilizează și în prezent.
Armata de Teracotă era ascunsă în curte
Tot cu treburi obișnuite se ocupa și agricultorul chinez, care în 1974 dădea peste celebra armată a soldaților de teracotă, pentru că intenționa să… sape un puț. La început, a crezut că este un vas. A chemat un prieten, care l-a sfătuit să sape cu atenție, poate dă peste ceva valoros. Încet, încet, fermierul și-a dat seama că era vorba despre o întreagă statuie îngropată în pământ. Cei doi au dus descoperirea la cel mai apropiat muzeu, unde s-a confirmat că aceasta era o relicvă din vremea Dinastiei Qin. Ulterior, s-a scos la lumină și restul legendarei Armate de Teracotă, care străbate astăzi mari muzee ale lumii (printre care și Muzeul Național de Istorie al României, unde a poposit în 2013), atrăgând vizitatorii cu spectaculozitatea sa. Cât despre descoperitor, și-a vândut pământul norocos și i s-a oferit un job nou: semnează autografe la muzeul unde a alergat prima oară cu descoperirea sa uimitoare.
Când plictiseala aduce găsirea de comori
Să navighezi pe Google Earth poate însemna și o descoperire de proporții. I s-a întâmplat unui italian, care a observat pe o imagine spațială o ridicătură ciudată, ovală, de circa 500 de metri și cu umbre bizare în preajmă. Urmărind forma acestor umbre, omul și-a dat seama că erau ale unor clădiri subterane. Curios, a postat pe blogul personal imaginile și i-a provocat pe arheologi să afle despre ce ar putea fi vorba. Așa a fost scoasă la iveală o vilă antică romană îngropată, o descoperire de o importanță majoră făcută de un om care își omora timpul în fața unui computer. La rândul său, arheologul Howard Carter poate n-ar fi descoperit niciodată mormântul lui Tutankamon dacă nu ar fi avut în echipă un băiat norocos. Specialistul căutase locul de îngropăciune al faraonului ani în șir, dar a trebuit ca băiatul care aducea apa să se apuce să se joace cu un băț în nisip, din pură plictiseală, pentru a da de o treaptă de piatră. Așa s-au descoperit ușa sigilată din capătul acelor scări și mormântul vestit. A fost nevoie de doar 22 de zile și de șansa unui tânăr obișnuit…
Beduinii şi Manuscrisele de la Marea Moartă
În 1947, un grup de beduini care căutau o capră rătăcită a intrat într-o peșteră în care nu mai fusese de mult. Acolo, beduinii au găsit vase pline cu manuscrise antice care nu erau altceva decât una dintre cele mai mari descoperiri ale omenirii - Manuscrisele de la Marea Moartă, Vechiul Testament în toată importanța lui crucială pentru istoria civilizației. Beduinii au luat hârtiile, le-au dus în oraș și le-au vândut pentru 60 de dolari. Trecând din mână în mână, au ajuns în SUA, la prețul de… 250.000 de dolari. Realizând ce au descoperit, beduinii și-au schimbat ocupația, au început să lucreze alături de arheologi și i-au ajutat să găsească aproape 1.000 de texte vechi. De data aceasta au câștigat 300.000 de dolari, notează listverse.com.
Orașul din sufragerie
Cetățeanul turc care a descoperit un oraș subteran în ziua în care a început să-și renoveze casa a intrat în analele oamenilor obișnuiți care au făcut descoperiri de proporții. Derinkuyu, un oraș antic subteran, datat între secolele al XII-lea şi al XV-lea î.Hr., s-a dezvăluit în toată splendoarea după ce omul a tot săpat printr-o galerie de tuneluri ivită când și-a demolat peretele locuinței. Astăzi, turiștii pot explora aceste mistere subterane ale unei lumi de mult apuse, un întreg oraș care se ascundea în spatele sufrageriei unui om.
Pe lista descoperirilor întâmplătoare se află şi rămășițele Regelui Richard al III-lea, al căror loc a rămas necunoscut timp de 500 de ani, statuile în mărime naturală din nordul Irakului, picturile rupestre din Lascaux, scheletele vikingilor decapitați din Weymouth și multe altele
Piatra Rosetta şi cea mai veche mumie, scoase la lumină
Celebra piatră Rosetta își datorează ieșirea la lumină unui locotenent francez din armata lui Napoleon, care în 1799 a vrut să ridice un zid. Observând că bucata de piatră avea o inscripție ciudată, militarul a trimis-o imediat la Institutul Egiptului, unde împăratul francez avea o echipă de 167 de cercetători sosiți să descifreze tainele țării piramidelor. Anii care au urmat pentru traducerea hieroglifelor au însemnat descoperirea mijloacelor de a traduce scrierea egipteană antică. Cele mai vechi rămășițe omenești au fost descoperite tot din întâmplare, de doi bicicliști care s-au aventurat pe o scurtătură din Alpi. Convinși că este vorba despre scena unei crime, au făcut poze și au dat fuga la Poliție, dar cercetările au relevat faptul că aceasta era cea mai veche mumie descoperită vreodată, cea a unui vânător care trăise în anul 3300 î.Hr. Rămășițele au deschis calea spre descoperiri uimitoare despre felul în care trăiau strămoșii oamenilor.