de Silviu Ghering şi Eduard Popa

Johannes Kepler s-a născut la 27 decembrie 1571 în Weil der Stadt, Württemberg, Germania. A fost un copil bolnăvicios, dar foarte bun la învățătură. La 13 ani a intrat la o școală religioasă din Adelberg, Germania. După absolvirea Universității din Tubingen în 1591, a devenit interesat de astronomie, în mod special de teoriile lui Nicolaus Copernic care susțineau că Pământul se învârte în cerc în jurul Soarelui. Universitatea din Tubingen l-a recomandat pentru postul de „matematician al provinciei” în Graz, Austria. A ajuns acolo în 1594 și a editat un almanah în care erau prezise evenimentele majore ale anului care urma! A fost un succes răsunător: confirmarea a două preziceri, invazia turcilor și o iarnă grea, i-au adus o uriașă reputație.

În 1596 a elaborat prima sa lege a mișcării planetelor: „Planetele se mișcă pe o traiectorie eliptică, în centrul căreia se găsește soarele”. În 1597 s-a căsătorit cu Barbara Mühleck, cu care a avut cinci copii, dintre care doar un băiat și o fată au ajuns la maturitate. În 1601 devine matematician și astronom imperial la curtea împăratului Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, la Praga. În 1609 a publicat rezultatele cercetărilor asupra eclipsei planetei Marte și a enunțat a doua sa lege: „Cu cât o planetă este mai aproape de Soare, cu atât se mișcă mai repede”. În 1612 se stabilește la Linz, Austria, unde scrie a treia sa lucrare majoră (1619), în care se găsește a treia sa lege a mișcării planetelor: „Pătratul timpului de revoluție este proporțional cu puterea a treia a distanței medii dintre o planetă și Soare”. Ultima sa operă importantă, apărută încă în timpul vieții (1627), conține tabele ce descriu mișcările planetelor. În afara descoperirilor senzațioanle din domeniul astronomiei, a descris un procedeu de determinare a volumelor, pe baza căruia se va dezvolta calculul integral, a studiat simetria... fulgilor de zăpadă! A contribuit și la dezvoltarea opticii, cu un nou tip de lunetă, care îi poartă numele. A fost un strălucit matematician, astronom și naturalist, de la care ne-au rămas, în primul rând, legile mișcării planetelor, cunoscute ca „Legile lui Kepler”. A murit la 15 noiembrie 1630 în Regensburg, Germania, la vârsta de 59 de ani.