de Călin Popa şi Adrian Barna
Ca de fiecare dată când omenirea este supusă unor mari provocări, pe lângă prețul în tragedie pe care îl plătește societatea survin și schimbări benefice și evoluții care schimbă lumea. Este și cazul pendemiei de COVID-19, care marchează un punct major de cotitură din perspectiva mentalității.
Căutarea profesiei de vocație
În condițiile recesiunii economice antrenate de criza sanitară mondială, foarte multe persoane au rămas fără locul de muncă și au realizat că lucrează în domenii care nu li se potrivesc. Un studiu recent, derulat de compania de sondare a opiniei publice OnePoll, din New York, a pus în evidență faptul că peste 54% dintre americani iau în considerare o „schimbare majoră de carieră”. Datele cercetării au evidențiat că șapte din zece respondenți declară că au avut cel puțin o idee excelentă de afacere proprie și jumătate dintre aceștia deja au făcut primii pași spre a o pune în aplicare. Domeniile sunt variate, de la a scrie la grădinăritul destinat deschiderii unei florării. În același timp, participanții la chestionare au afirmat, în proporție de trei din cinci, că sunt nemulțumiți de actualul job, care nu li se potrivește, cu alți 45% declarând că nici domeniul de activitate în care prestează muncă nu este cel pe care și-l doresc. De asemenea, 71 de procente dintre cei chestionați sunt de părere că actuala pandemie este oportunitatea perfectă pentru a porni pe drumul profesional pentru care au vocație și care să le aducă împlinire.
Fericirea simplă de acasă
Ani la rând, oamenii au fost pasionați de a cheltui timp, bani și energie pentru a… pleca de acasă! Criza pandemică a pus o frână bruscă mobilității, iar foștii turiști au constatat că pot fi foarte fericiți în locuința proprie, pe care au redescoperit-o. Mulți s-au apucat de redecorări, alții observă cât de confortabil este să muncească de la domiciliu și să-și facă propriul program, iar alții gustă din nou cu nesaț fiecare clipă a timpului petrecut alături de cei dragi în căldura și confortul propriei case. O cercetare de ultimă oră, efectuată la comanda companiei de electrocasnice Thermador, din SUA, a pus în evidență faptul că două treimi dintre cetățenii afectați de restricțiile sanitare au investit cu precădere în a-și îmbunătăți locuințele, care au devenit noile locuri de petrecere a timpului, deopotrivă de lucru și de distracție. De la mobilier la decorațiuni, casa proprie a devenit centrul preocupărilor de edificare a unui trai confortabil. Românii nu au făcut excepție. Potrivit celor mai recente date de piață, în ultimele luni, 40% dintre cetățenii din mediul urban şi-au renovat sau amenajat locuinţa, arată un studiu iSense Solutions, reprezentativ urban. Cele mai preocupate de amenajarea locuinţei sunt persoanele între 35 şi 40 de ani - 46% au făcut demersuri pentru a-şi renova sau amenaja casa. De asemenea, aproape jumătate (48%) dintre românii din mediul urban cu venituri personale peste 3.000 de lei net s-au implicat în zugrăvit, decoraţiuni, tehnologie, mobilă, îngrijit grădina sau terasa ori au investit în electrocasnice noi.
Familia, în prim-plan
Pentru foarte multe familii, criza sanitară și restricțiile implicite s-au tradus printr-o întoarcere a focusului pe relațiile de familie în general și pe cea cu copiii în special, evoluție accentuată de faptul că părinții au fost mult mai aproape de cei mici în condițiile școlii online. „Partea pozitivă este că adulții dezvoltă o înțelegere mult mai bună a copiilor lor ca elevi, le percep punctele tari, dar și slăbiciunile, ajung să știe ce știu profesorii și în acest fel, pe termen lung, îi vor putea ajuta mult mai bine să-și aleagă direcția pe viitor”, punctează specialistul în otorinolaringologie Jacqueline Jones, din New York. De asemenea, relațiile cu ceilalți membri ai familiei se vor schimba pentru totdeauna. Potrivit specialiștilor, criza pandemică va fi o lecție cu învățăminte de cursă lungă pe direcția emoțională. „Sunt sigur că fiecare își va aprecia altfel familia după această perioadă. Vom petrece mult mai mult timp unii cu ceilalți, apropiații, și după ce va trece totul”, consideră Gregory Charlop, autor al cărții „Why Doctors Never Eat Breakfast” („De ce medicii nu iau niciodată micul dejun”).
Atenție pentru rezerve și economii
„Un bănuț economisit este un bănuț câștigat”, spunea cândva marele om de stat Benjamin Franklin. Sfat înțelept, pe care mulți nu l-au luat în considerare ani la rând, dar care a revenit brusc în actualitate odată cu perspectiva unei crize economice prelungite. Acest spectru a aruncat mulți oameni în panica de a nu fi pus nimic deoparte și a schimbat pe termen lung percepția asupra necesității de a economisi. „Se pare că această criză îi va determina pe oameni și în viitor să fie mai frugali, să nu mai cheltuiască mai mult decât câștigă, să nu mai trăiască pe datorie, să nu mai cumpere un computer sau o casă care le depășește posibilitățile materiale și că vor avea o abordare mai prudentă vizavi de gestionarea propriilor finanțe”, punctează Charlop. Un alt obicei care va fi mult extins și în perioada postpandemie este acela de a face rezerve acasă. După mult timp în care industria alimentară a făcut inutil adunatul de provizii în cămări, oamenii au început să reevalueze existența rezervei, pentru orice eventualitate. „Viața a fost mai ușoară în pandemie pentru cei care au fost pregătiți. Este o idee foarte bună, pe care oamenii au învățat-o din această criză, aceea de a avea hrană, apă și medicamente de primă necesitate pentru orice situație neprevăzută, de la cutremur la pandemie, chiar dacă nu este necesar să transformăm casa într-o băcănie”, adaugă Charlop.
Empatie, unitate, sentimentul comunităţii
Trecerea cvasitotală a lumii în mediul online a pus în evidență calitatea oamenilor de a deveni mult mai empatici și mai plini de compasiune pentru cei aflați în dificultate. Și nu din mesaje politice sau alte tipuri de propagandă, ci concret, prin mobilizare și acțiune. Feluritele hashtag-uri pun în evidență în fiecare țară câte acțiuni de binefacere îndreptate spre copii nevoiași sau bătrâni imobilizați se desfășoară peste tot. Potrivit specialiștilor citați de spokesman.com, estimările arată că acest curent al ajutorării semenilor va fi o altă evoluție benefică postpandemie. De asemenea, un pregnant sentiment al comunității, care derivă din acest val de empatie, va marca evoluțiile locale, iar unitatea va face diferența între modurile de a depăși nu doar actuala perioadă dificilă, ci și viitoarele provocări, arată experții.