de Dana Purgaru

- Nava „Pacea şi armonia dintre naţiunile europene“ a naufragiat la 13 ianuarie, în apele Mediteranei

Lansată la apă pentru prima oară în 2006, nava Costa Concordia se dorea a fi un exemplu de siguranţă într-o epocă în care tehnologia aleargă cu paşi repezi pe lângă noi. Destinul a dovedit însă că eroarea umană şi natura sunt două forţe deseori subestimate. La bord se aflau 4.229 de persoane, printre care şi români şi, din fericire, intervenţia rapidă şi eficientă a salvatorilor a făcut ca bilanţul negru să fie mult mai redus decât s-a estimat iniţial. Evenimentul a creat însă nenumărate drame.

Un colos plutitor, de 290 de metri şi 114,5 tone
Mii de pasageri, adunaţi toţi la un loc în ceea ce părea a fi, pentru mulţi dintre ei, aventura vieţii. Era ora 21:42. Unii dintre ei luau masa la restaurant, alţii se bucurau de saună, de masaj, de ringul de dans sau lucrau. Alţii stăteau pur şi simplu pe puntea gigantei nave, admirând stelele şi ascultând Marea Mediterană. La un moment dat, serenitatea paradisiacă a fost înlocuită de apocalipsă. Lumea de 290 de metri şi 114,5 tone s-a înclinat, normalitatea a fost răvăşită într-o clipă, oamenii şi lucrurile s-au prăbuşit, lumina s-a stins, iar ţipetele au devenit asurzitoare. Aproape toţi s-au gândit la Titanic. Ironic sau nu, anul acesta se împlinesc 100 de ani de la scufundarea celui mai mare pachebot din lume, la 15 aprilie 1912, când au murit 1.517 oameni.

Căpitanul este acuzat
Nava italiană Costa Concordia a fost lansată cu mare tam-tam în 2006. Era cel mai mare vas de croazieră de pe continentul nostru, iar constructorii săi au promis atunci că va reprezenta „pacea şi armonia dintre naţiunile europene” şi că nivelul de siguranţă este garantat prin cea mai recentă tehnologie de siguranţă şi navigaţie. Totuşi, naufragiul său de la 13 ianuarie, în apropierea Insulei Giglio din regiunea Toscana, a dus la moartea mai multor persoane şi la marcarea pe viaţă a celorlalţi pasageri. A fost găsit şi un ţap ispăşitor, căpitanul Francesco Schettino, acuzat pentru omucidere multiplă. De altfel, potrivit statisticilor, între 60% şi 80% dintre accidentele pe apă sunt cauzate de factorii umani. Căpitanul se apără, spunând că nava a naufragiat după ce a lovit nişte stânci, într-o zonă în care apa ar fi trebuit să fie destul de adâncă, potrivit hărţii nautice. Majoritatea supravieţuitorilor au declarat însă că acţiunile lui Schettino şi ale personalului au îngreunat salvarea tuturor pasagerilor din cauza reacţiilor întârziate.

„Era isterie colectivă şi nimeni nu se gândea decât la cum să se salveze”
În cele câteva ore care s-au scurs din momentul accidentului şi până la evacuarea tuturor, oamenii au trăit scene de groază. Potrivit declaraţiilor celor care au scăpat cu viaţă, în întuneric, în haos, toată lumea a uitat procedurile de salvare şi s-a îmbulzit spre zecile de bărci de salvare. Alţii s-au aruncat pur şi simplu peste bord. Panica a pus stăpânire pe tot ceea ce fusese, odată, un colţ de Paradis.
„Luminile s-au stins. Nava a început să se încline într-o parte foarte tare. Toate farfuriile zburau şi se spărgeau. Era zarvă. Toată lumea lua veste de salvare. Dar echipajul spunea că totul este în regulă”, a povestit John Rodford, care se îmbarcase cu şapte ore în urmă împreună cu soţia sa, Mandy, pentru a celebra patru ani de căsătorie. „În momentul evacuării era haos”, a mărturisit cuplul, care a urcat mai întâi într-o barcă de salvare aflată pe partea cea mai ridicată a navei faţă de apă. „Din cauza înălţimii însă era imposibil ca aceasta să fie lansată la apă. Nu îmi venea să cred. Eram aşezată în barcă, însă aceasta nu se deplasa nicăieri”, a explicat Mandy. Până la urmă cuplul a reuşit să ajungă în cealaltă parte a navei, alunecând pe punte ca pe un tobogan.
Un pasager bosniac, Sead Alibergovici, aflat la bordul vasului Costa Concordia împreună cu soţia sa, Nasima, a fost spitalizat în Germania după ce a suferit răni multiple. El a declarat pentru cotidianul „Dnevni Avaz” că a privit moartea cu ochii, amintindu-şi panica de la bord. „Toată lumea alerga într-o atmosferă de isterie colectivă şi nimeni nu se gândea decât la cum să se salveze. În această panică generală, câţiva au căzut, iar alţii îi călcau. Alţii disperaţi săreau în mare”, a relatat Nasima Alibergovici.
„Mă gândeam că vom muri. Fusesem pe mai multe vase şi am înţeles imediat că ne vom scufunda. Nu mai erau lumini, şi totul se spărgea. Erau găuri în care oameni cădeau sau se aruncau în apă. O oroare”, a povestit şi Artur Silva, în vârstă de 63 de ani, unul dintre cei 11 pasageri portughezi de la bordul navei, pentru cotidianul „Correiro da Manha”.

A murit ocrotindu-şi soţia
În cavalcada de poveşti emoţionante există însă una care ar rupe sufletul şi celei mai reci persoane. Franţuzoaica Nicole Servel, în vârstă de 61 de ani, a fost salvată de la moarte chiar de soţul său, Francis, în vârstă de 71 de ani. „Mi-a spus: «Sari! Sari!». Dar, cum nu ştiu să înot, mi-a dat vesta sa de salvare. Am ezitat să mă arunc în apă. Şi atunci a sărit el primul. Apoi am sărit şi eu. În apă am început să îl strig. Şi mi-a răspuns: «Stai liniştită! Voi reuşi să ies!» Apa avea doar opt grade. Nu l-am mai auzit. Am înotat mult timp, nu ştiu exact cât. Apoi, m-am căţărat pe o stâncă. Au venit nişte localnici şi m-au luat. Eram îngheţată. M-au dus într-o biserică şi mi-au dat o sutană ca să mă încălzesc. Croaziera asta ne-a fost oferită de copiii noştri. Acum, totul e un coşmar, şi asta va fi ultima amintire despre soţul meu”, a declarat, răvăşită, femeia.

56 de români la bord
Printre cele 4.229 de persoane aflate la bordul vasului de croazieră se aflau şi 56 de români: 29 de turişti şi 27 de angajaţi. Unul dintre aceştia, Alexandru Bănescu, în vârstă de 26 de ani, se afla în echipaj ca instructor de fitness. Tânărul şi-a sunat părinţii la scurt timp după ce nava s-a izbit de o stâncă şi a naufragiat, însă convorbirea s-a întrerupt. „A sunat chiar atunci şi a apucat să ne spună că este o problemă cu vasul care s-a înclinat, după care apelul s-a întrerupt”, a declarat pentru Mediafax tatăl fostului sportiv. „Abia mai târziu a reuşit să ne sune din nou şi ne-a spus că este bine. Nu am închis un ochi între timp”, a adăugat acesta. În urma tragicei experienţe, Alexandru s-a rănit la picioare, însă se află în afara oricărui pericol.

Accidente navale celebre

Cel puţin 14 catastrofe impresionante, cu numeroase victime omeneşti, s-au produs în ultimele două decenii. Printre ele se numără naufragiul vasului haitian Neptune, la 16 februarie 1993 (800 de morţi şi circa 500 de dispăruţi ce nu au mai fost găsiţi), ferry-boat-ul Estonia, la 27 septembrie 1994 (852 de morţi), ferry-boat-ul Bukoba, la 21 mai 1996 (700 de morţi), vasul Le Joula, la 26 septembrie 2002 (1.863 de morţi) şi ferry-boat-ul Al-Salam Boccaccio, la 2 februarie 2006 (1.000 de morţi). La noi în ţară, cea mai mare tragedie de acest gen s-a petrecut la 10 septembrie 1989, când vaporul Mogoşoaia (foto) s-a scufundat pe Dunăre, în apropiere de Galaţi. Au murit atunci 215 oameni.

- La ora închiderii ediţiei, bilanţul negru cuprindea 11 morţi, 64 de răniţi şi 29 de persoane încă date dispărute.