Main menu

header

722 3 1de Andreea Vasilescu şi Eduard Popa

Ați auzit vorbindu-se până acum despre dieta scandinavă? Așa cum îi spune și numele, el provine din țările nordice: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. Acolo este renumit pentru virtuțile sale, până-ntr-acolo, încât este considerat chiar mai bun decât regimul mediteranean.

Este denumită şi regimul viking

Unii au botezat-o „regimul viking”. În ochii multor specialiști în nutriție este cel mai sănătos regim din lume, de aceea se și fac numeroase studii pe marginea lui. Ca și regimul mediteranean, și cel viking este asociat cu o diminuare a riscului de maladii cardiovasculare, de cancer, de boală Alzheimer, de Parkinson sau chiar de diabet de tip II, scrie ladepeche.fr.

Se bazează pe o piramidă creată de Asociaţia Finlandeză a Inimii

Rezultatele unui studiu realizat recent în Danemarca şi care a cuprins 60.000 de voluntari, cu vârste de peste 50 de ani, au arătat că această dietă a fost asociată cu o scădere a ratei mortalităţii cauzate de aceste boli, dar și că regimul nordic ar fi perfect pentru cei sau cele care doresc să piardă din greutate. Dieta scandinavă foloseşte produse locale, organice şi sezoniere şi evită consumul de aditivi. De fapt, acest model alimentar se bazează pe o piramidă creată de Asociaţia Finlandeză a Inimii.

Se foloseşte ulei de rapiţă

În dietă sunt incluse fructe de pădure, peşte uleios (hering, macrou, somon), peşte slab (morun, cod), legume, leguminoase (cum ar fi mazărea) şi cereale integrale (din orz, ovăz şi secară). Toate aceste alimente oferă organismului vitamine, minerale, Omega 3 şi fibre. Carnea nu are decât un loc limitat în acest regim și trebuie să fie de calitate. Dieta mediteraneană şi cea scandinavă sunt foarte apropiate. Totuşi, există o diferenţă în privința uleiului folosit. În dieta mediteraneană se utilizează uleiul de măsline, iar în cea scandinavă, cel de rapiţă. Acesta din urmă scade colesterolul LDL (adică cel rău) şi promovează HDL (colesterolul bun). Totuşi, trebuie notat că uleiul de rapiță este mai puţin bogat în antioxidanţi decât cel de măsline.

Preparați mâncarea acasă!

Un imperativ al acestei diete este să gătiți cât mai mult acasă, ceea ce vă va permite să controlați ceea ce mâncați și să limitați aportul de grăsimi și de sare. Dacă vă hotărâţi să urmaţi dieta scandinavă, atunci la micul dejun consumaţi fructe (proaspete, uscate), cereale şi produse lactate (iaurt, chefir), produse bogate în proteine, calciu şi vitamina D, perfecte pentru sănătatea musculară şi osoasă, dar cu un conţinut scăzut de grăsimi. Prânzul şi cina sunt de obicei uşoare şi includ pâine de secară, salate, peşte. De asemenea, în meniu sunt fructe şi legume proaspete, inclusiv rădăcinoase.