de Silviu Ghering
„The Brain Initiative” este un ambiţios proiect de cercetare a creierului uman, lansat în aprilie 2013 de fostul preşedinte american Barack Obama și preluat de Pentagon. Ce prevede el? Din ceea ce s-a putut afla până acum, este vorba despre implantarea unor microprocesoare în creierul soldaţilor, pentru cartografierea creierului. Scopul proiectului se spune că ar fi unul pur medical, în vederea tratării bolilor psihice provocate de război, depresie, stres, vicii posttraumatice. Neurochirurgul Emad Eskandar de la spitalul din Massachusetts declara că va fi un tratament asemănător cu cel al bolii Parkinson, tratând în acelaşi fel şi alte boli, ca leziuni cerebrale, autism ori boala Alzheimer. Desigur, cei care vor beneficia de noua tehnică vor fi soldaţii americani. Proiectul a beneficiat de un fond iniţial de 100 de milioane de dolari pentru anul fiscal 2014. Mulți se întreabă, însă, inclusiv în media americană, dacă în asta constă tot proiectul, şi dacă nu mai are şi alte părţi, încă necunoscute...
58 de proiecte şi 12 ani de cercetări
„The Brain Initiative” a primit la începutul lui octombrie 2014 prima sa finanţare, în valoare de 46 de milioane de dolari, din partea Institutului Național pentru Sănătate (National Institutes of Health). „Aceste prime atribuiri de contracte de cercetări ştiinţifice fac parte dintr-un program pe 12 ani ce vizează dezvoltarea instrumentelor şi a tehnologiilor de care avem nevoie pentru a realiza următoarea descoperire majoră în domeniul cercetărilor asupra creierului”, declara într-un comunicat profesorul medic Francis Collins, directorul Institutului Național pentru Sănătate. Institutul American pentru Sănătate a selecţionat 58 de proiecte realizate de peste 100 de cercetători din 15 state americane şi din străinătate. Tema și obiectivul acestor proiecte: dezvoltarea unor noi tehnologii pentru a înţelege mai bine funcţionarea circuitelor neuronale şi pentru a capta imagini ale creierului în plină funcţionare a acestuia.
Speranțe pentru vindecarea Alzheimerului sau Parkinsonului
Programul de cercetare „The Brain Initiative” este concentrat pe trei direcții: 1. Crearea următoarei generaţii de tehnici de imagistică cerebrală; 2. Dezvoltarea unor metode de înregistrare pe scară largă a activităţii cerebrale; 3. Elaborarea unor modele informatice pentru o mai bună înţelegere a funcţiilor specifice ale circuitelor neuronale. Cunoaşterea aprofundată a modului de funcţionare a creierului va deschide calea către noi tratamente contra unor patologii cerebrale cu efecte devastatoare, precum Alzheimer, Parkinson, schizofrenie, autism şi epilepsie, care, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), afectează împreună peste 1 miliard de persoane pe plan mondial.
Neurocercetătorii americani au făcut progrese în înțelegerea modului în care celulele și moleculele cerebrale funcționează, dar și în tiparele de imagistică a activității cerebrale, însă „The Brain Initiative” urmărește dobândirea cunoștințelor despre ce se întâmplă la nivelul circuitelor neurale. Pentru a face asta, proiectul se axează pe dezvoltarea unor noi unelte, cum ar fi optogenetica, domeniu care ar permite savanților să manipuleze celulele cerebrale cu ajutorul luminii.
„The Brain Initiative”, sute de milioane de dolari
Administrația Obama a fost foarte devotată acestei mari provocări, după cum preciza și consilierul științific al președintelui, John Holdren, în cadrul unei conferințe de presă din ianuarie 2015: „Avem un drum lung de parcurs pentru a înțelege cum poate creierul uman să funcționeze cu viteza gândului, dar nu ne vom opri până când nu vom ajunge să stăpânim toate procesele care fac din creierul uman cea mai complexă mașinărie de pe Pământ. Neurocercetătorii vor avea nevoie de o nouă generație de unelte și tehnologii, dar și de abilitatea de a înregistra semnale de la un număr mult mai mare de neuroni la viteze crescute”.
Casa Albă anunţa tot în octombrie 2014 că intenționa să aloce acestui proiect în perioada care urma peste 300 de milioane de dolari, iar cea mai mare parte din această contribuţie financiară provenea, atenție!, din sectorul privat. Câteva fundaţii private importante, precum Simons Foundation din New York, şi Universitatea „Carnegie Mellon” din Pittsburgh, strânseseră deja împreună 240 de milioane de dolari. Companii private, precum General Electric, Google şi GlaxoSmithKline, au contribuit la rândul lor cu peste 30 de milioane de dolari, conform unor comunicate de presă date de însuși Preşedinţia americană.
Obiectivul Pentagonului pentru soldaţii americani
26 de milioane de dolari din programul „The Brain Initiative” au fost alocate pentru finanţarea cercetării care să dezvolte un microprocesor ce va fi implantat în craniu. „Acesta va corecta stările psihice care afectează soldaţii după stagii prelungite în zonele de război”, a dezvăluit cercetătorul profesor medic Thomas Insel. Un microcip implantat în craniu pentru a lupta împotriva bolilor psihice provocate de război este visul și obiectivul Pentagonului de decenii. Cipul are sarcina de a stimula părţi ale creierului pentru a contracara stări de disconfort, cum ar fi depresia, viciile şi stresul posttraumatic (posttraumatic stress disorder), cu alte cuvinte toate acele condiţii care afectează soldaţii după stagii prelungite în prima linie a frontului. Microprocesorul ar permite tratarea diverselor boli mult mai eficient decât terapiile tradiţionale, medicamentoase. Astfel, „este mult mai bine să se acţioneze local, doar pe partea care este afectată în mod special de problemă şi nu implicând întregul creier, inclusiv pentru a nu genera efecte secundare”, a declarat Emad Eskandar, un neurochirurg din spitalul din Massachusetts şi unul dintre directorii de cercetare ai programului. Tehnica este asemănătoare cu cea utilizată pentru tratamentul bolii Parkinson, care foloseşte un cip implantat în piept şi un fir care se conectează la creier.
„Scopul suprem al acestui program este acela de a înţelege felul în care miliardele de celule cerebrale controlează gândurile, sentimentele, emoţiile şi mişcările noastre“ (Thomas Insel, directorul Institutului American pentru Sănătate Mintală)
„Creierul uman este structura biologică cea mai complexă cunoscută în Univers, iar noi abia acum am început să înţelegem felul său de funcţionare. Există o prăpastie uriaşă între ceea ce dorim să facem în cercetarea creierului şi tehnologiile disponibile care fac posibilă această explorare“ (Francis Collins, directorul Institutului Național pentru Sănătate)
„Avem un drum lung de parcurs pentru a înțelege cum poate creierul uman să funcționeze cu viteza gândului, dar nu ne vom opri până când nu vom ajunge să stăpânim toate procesele care fac din creierul uman cea mai complexă mașinărie de pe Pământ“ (John Holdren, consilierul științific al fostului președinte Obama)