de Călin Popa şi Silviu Ghering
În lumea modernă, casele bântuite nu mai inspiră teamă în masă, vrăjitoarele au rămas undeva în negura istoriei, iar zombii sunt percepuți ca mostre de machiaj reușit. Cât despre vampiri, Robert Pattinson i-a făcut chiar fermecători. Dar toate acestea numai în cărți, pe internet și la televizor. În lumea reală, supranaturalul dă frisoane. Iar știința con- firmă aceste percepții.
Silueta misterioasă din camera lui Tandy
Întâmplări cu fantome se pot întâmpla oricui, oricând. Aceste povești sunt și azi trecute de la un om la altul, iar internetul extinde această tradiție pe toată planeta. Pe de o parte, știința recomandă scepticismul față de ideea spiritelor și a arătărilor supranaturale. În lipsa altor explicații, principalul „vinovat” pentru efectele pe care oamenii le resimt când vine vorba despre paranormal este… creierul. Mai precis, câmpurile electromagnetice și infrasunetele sub nivelul auzului uman, de 20 de Hertzi. În 1998, Vic Tandy, cercetător la Universitatea Coventry, din Anglia, a scris o lucrare bazată pe experiențele înfricoșătoare trăite la un magazin. Angajații reclamaseră senzații înfricoșătoare și sentimentul de prezență în cameră. Tandy a respins inițial toate acestea, până într-o noapte, când a început să simtă frig excesiv și o tristețe inexplicabilă. S-a așezat și a văzut o siluetă gri, misterioasă, într-un colț. Colegii săi au reclamat aceleași senzații, dar în final, totul a fost pus pe seama unui… aparat de aer condiționat.
Impulsurile magnetice induc apariții stranii
O altă explicație pentru fantome ar putea fi energia electromagnetică. Este posibil ca spiritele să nu ne înconjoare, dar câmpurile electromagnetice generate de liniile electrice și dispozitivele electronice se află peste tot. Ar putea electronica să dea vibrații care să-i facă pe oameni să creadă că se află în prezența entităților din altă lume? Neurologul Michael Persinger, de la Universitatea Laurentiană din Canada, a folosit câmpuri magnetice pentru a stimula creierul unui bărbat de 45 de ani care raportase experiențe extrasenzoriale. S-a reușit să se „evoce” o apariție similară cu ceea ce omul văzuse terifiat, cu ceva timp în urmă, și identificase ca fantomă. Apoi, Persinger a relatat despre cazul ciudat al unei adolescente care a spus că a simțit prezența invizibilă a unui bebeluș pe umărul stâng. Fata suferise o leziune cerebrală cu câțiva ani înainte, dar trauma nu a fost singurul motiv al „vizitei” paranormale: lângă patul tinerei era un ceas care genera impulsuri magnetice.
Lobii creierului, „vinovați” pentru experiențele în afara corpului
Psihologul Christopher French, de la Universitatea din Londra, care a cercetat rădăcinile experiențelor paranormale, afirmă că atunci când chirurgii stimulează partea creierului în care se întâlnesc lobul temporal și cel parietal, aceștia „pot genera experiențele în afara corpului”. Unul dintre testele efectuate de French a fost plasarea într-o cameră a unui număr de voluntari care au fost expuși timp de 50 de minute la câmpuri electromagnetice complexe. Participanții au mărturisit că experimentul i-a amețit, o parte s-au simțit detașați de corpurile lor, au perceput prezențe străine și au manifestat o spaimă inexplicabilă, potrivit articolului publicat de revista „Cortex”. Ulterior, spre surprinderea cercetătorilor, s-a demonstrat că aceleași senzații le-au avut participanții la studiu și când echipamentele de emitere a câmpurilor electromagnetice erau oprite!
Iluzia care „naște” demoni
Un sondaj publicat de Universitatea Chapman, din California, a relevat faptul că dacă o persoană este mai temătoare în general, este mai probabil să creadă în paranormal. „Imaginați-vă că vă plimbați în pădure noaptea. Auziți un foșnet în copaci. Continuați să mergeți liniștiți sau fugiți? Este mai bine să fii în siguranță decât să-ți pară rău”, susține Michiel van Elk, psiholog la Universitatea din Amsterdam. Teoreticienii sugerează că această tendință de a atribui evenimente unei entități invizibile, malefice, ar putea explica parțial credința în fantome sau demoni. După mai multe experimente, echipa lui van Elk a concluzionat că iluzia ar putea face din scârțâitul unei podele un eveniment paranormal pentru cei care cred în entități nevăzute.
Imaginația, memoria și amintirile „fabricate”
Studiile au constatat că persoanele care cred în fenomene și entități paranormale tind să aibă o imaginație bogată, notează livescience.com. De asemenea, acești oameni sunt mai predis- puși la amintirile… fabricate - de exemplu, pot spune că își amintesc clar unde se aflau și cu cine erau când au văzut o înregistrare despre un atentat care de fapt nu a fost surprins video. În același timp, aceste persoane sunt mai influențate de memoria celor care afirmă că au fost martori la evenimente paranormale. „Ceea ce fac ei este să-și amintească timpul în care și-au imaginat un episod sau altul. Cu alte cuvinte, explicația posibilă pentru fantomele pe care le percep ar putea fi mai înfricoșătoare decât fantomele reale - propria minte a celor care au astfel de percepții”, detaliază French.
Intuiţia, demonstrată, dar neexplicată
Premoniţiile, telepatia sau percepţia extrasenzorială, cunoscute sub denumirea de simţuri superioare, definite ca „procese anormale de transfer de informaţii sau de energie, inexplicabile în termenii cunoscuţi ai mecanismelor fizice şi biologice”, pot fi dovedite şi explicate ştiinţific la un anumit nivel, a arătat un studiu realizat de cercetătorii de Universitatea Cornell, din SUA. Cercetarea, publicată în revista „Journal of Personality and Social Psychology”, descrie nouă experimente psihologice derulate timp de opt ani, pe aproape 1.000 de voluntari. Psihologul Daryl Bem a exemplificat cu unul dintre experimente, în cadrul căruia subiecţilor le-au fost prezentate imagini cu două perdele ce acopereau două monitoare de calculator, spunându-li-se că pe unul rulau poze, iar pe celălalt era doar un fundal gol. Voluntarilor li s-a cerit să dea click pe monitorul pe care „simţeau” că se ascund poze. În urma acestui experiment, s-a constatat că rata de selecţie corectă pe baza intuiţiei a fost de peste 53%.