…Nu-i vorba despre „Toamna patriarhului”, festivalul de literatură oferit de Gabriel Garcia Marquez, romanul care l-a „salvat de la uitare”, cum s-a exprimat franc Maestrul. Toamna, vreau să zic, încep şcolile, facultăţile, se culeg viile, cortina în Templul Thaliei se ridică. În teatrul românesc actual însă, toamna înseamnă mai mult decât deschiderea stagiunii. Toamna reprezintă anotimpul Festivalurilor, multe la număr, mici şi mari, după frumoasa Primăvară, plină şi ea de recitaluri, culminând cu Festivalul Internaţional de la Sibiu. Şi anul acesta, împotriva crizei, altfel spus cu bani mult prea puţini, teatrele româneşti vor să menţină tradiţia, să nu anuleze o ediţie sau chiar festivalul fiecărui lăcaş de cultură, ce s-a bătut pentru o idee, cât de cât originală: teatrul din Balcani, de pe Dunăre, cel clasic, dramaturgie autohtonă, comedie, dramă şi multe altele. Cum vor fi ele valoric şi câte vor fi rezistat şocului financiar, vom constata la finele toamnei. Până atunci, speranţa rămâne cuvântul de ordine…
Read more: Toamna, ca un Festival