Mozaic

De Cireşar, speranţa omului este doar în Dumnezeu

de Raluca Grințescu

Luna iunie este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Cireşar, Cireșariu sau Iuniu, aceste denumiri având etimologii diverse. Iunius era luna a patra în calendarul român încă din timpul regelui Romulus şi luna a şasea din calendarele reformate de mai târziu (Iulian şi Gregorian).

Povestea lui Misto

de Dana Purgaru

Fie că e folosit intens de unii, fie că e „scăpat”, din când în când, în vorbirea curentă, „mișto” este, poate, cel mai intens folosit argou românesc. De la momentul apariției lui în vocabularul curent și până în ziua de azi a continuat să stârnească multe controverse, fiind considerat impropriu de mai-marii cărturari. Acest lucru însă nu a făcut decât să-l facă și mai popular de la o generație la alta, iar azi concurează cu competitori puternici din Vest, precum „cool”.

Restaurarea înseamnă „readucerea la viaţă a unui pacient“

de Laura Zmaranda

Într-un peisaj arhitectural atât de variat precum cel din zilele noastre, importanţa conservării şi restaurării monumentelor istorice este o cerinţă imperioasă. Vestigiile pe care le avem sunt nenumărate, însă, în raport cu importanţa lor pentru identitatea poporului nostru, atenţia pe care o primesc este infimă. Starea patrimoniului naţional este un subiect care nu poate fi epuizat dintr-o dată, dar sperăm ca prin discuţia avută pe această temă cu o somitate în domeniu să fi deschis cutia Pandorei. Am întâlnit-o pe Luminiţa Postolache (foto), restaurator cu o experienţă de aproape patru decenii, în atelierul său, înconjurată de zeci de tablouri şi alte obiecte de artă. Stăpânirea de sine de care dă dovadă la prima vedere te duce cu gândul la o „doamnă de fier”, dar la sfârşit descoperi că în sufletul său se ascunde o dragoste nemăsurată pentru artă şi mai ales pentru monumentele istorice. Şi-a dedicat aproape întreaga viaţă restaurării, pe care o defineşte ca fiind „readucerea la viaţă a unui pacient”.

Doina Cornea - Puterea fragilităţii sau marea luptătoare anticomunistă

de Elena Şerban

Numele Doinei Cornea este asociat cu Revoluţia din decembrie 1989, dar mai ales cu lupta anticomunistă. Disidentă recunoscută pe plan internaţional, prin intermediul postului de Radio Europa Liberă, Doina-Maria Cornea a reprezentat, pentru mulţi români, un adevărat simbol. Doamna Cornea s-a născut în 1929, la Braşov. După liceu, s-a înscris la Facultatea de Litere din Cluj, secţia Franceză-Italiană. La câţiva ani după terminarea studiilor universitare, în 1954, s-a căsătorit cu Leontin-Cornel Iuhas, un avocat originar din Zalău, împreună cu care a avut doi copii, Ariadna şi Leontin-Horaţiu. Întreaga familie se mută la Cluj în anul 1958, Doina Cornea devenind asistentă stagiară, apoi titulară la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj. Ea a preferat să îşi rişte cariera universitară şi chiar viaţa de dragul libertăţii. În timp ce era asistent, a realizat primul „samizdat”, un volum fabricat manual, distribuit printre prieteni, care s-a numit „Încercarea labirintului” şi care a deranjat, se pare, anumite cercuri politice ale vremii.

Povestea lui OK

de Dana Purgaru

„OK!”. Aproape toată lumea folosește zilnic acest cuvânt în o mulțime de țări de pe glob, inclusiv în România, unde s-a răspândit rapid după Revoluție. Însă puțini știu care este istoria celor două litere, aparent ciudate, dar cu o semnificație pozitivă. O istorie, ce-i drept, destul de controversată.

CNN Colosul filantropului Ted Turner

de Andrei Dicu

La 1 iunie 1980, în Atlanta, lua fiinţă poate cel mai important post de televiziune din lume, CNN (Cable News Network). Începând cu acea dată, istoria peisajului mediatic avea să se schimbe constant, chiar spectaculos, accentul fiind pus pe transmisiile în direct (live). Această politică de succes, în America anilor ’80, avea să cucerească întreaga lume!

Nicolae Corjos, Tatăl „liceenilor“

de Elena Şerban

Nicolae Corjos este unul dintre cei mai cunoscuţi regizori români. „Liceenii”, „Declaraţie de dragoste”, „Alo, aterizează străbunica” sunt doar câteva dintre peliculele regizate de Nicolae Corjos. Regizorul s-a născut la 22 mai 1935, în oraşul Hotin, din judeţul cu acelaşi nume, aflat atunci în România, acum în Ucraina. După ce Hotinul, alături de alte localităţi din zona Cernăuţilor, a trecut sub administrarea URSS în 1940, familia Corjos s-a refugiat în România. După cursurile gimnaziale şi liceale, Nicolae Corjos a studiat regia la IATC. Corjos mai are în palmares şi alte filme la care a lucrat în calitate de regizor secund, printre care se numără: „Dacii” (1967), „Răzbunarea haiducilor”, „Ciprian Porumbescu” (1973), „Nemuritorii” (1974) - regizor secund echipa a II-a, dar şi „Toate pânzele sus”. Puţini sunt însă cei care ştiu că în acest ultim serial, îndrăgit de numeroase generaţii de copii, regizorul a avut şi un mic rol. De asemenea, Nicolae Corjos a mai jucat şi rolul profesorului lui Ciprian Porumbescu, în filmul cu acelaşi nume. Succesul filmelor regizate de Corjos se datorează, spun majoritatea celor care le-au văzut, în special talentului său de a scoate la lumină sensibilitatea şi delicateţea oamenilor, pe care le imprimă personajelor sale.

„Noe“ sau filmul interzis este reţeta succesului

de Andrei Dicu

Surprinzător sau nu, interesul cinefililor pentru filmul „Noe” („Noah”), cu Russell Crowe în rolul principal, a crescut vertiginos după ce în China a fost interzisă difuzarea sa. Refuzul autorităţilor de la Beijing survine după ce mai multe ţări musulmane au interzis acest film din motive religioase. În ceea ce ne priveşte, nici nu exista un prilej mai bun pentru a face o incursiune în lumea fascinantă a... filmelor interzise.

Singura staţie de producţie din ţară unde se mai fabrică pergamente Drumul de la suport de scris la obiect de lux

de Laura Zmaranda

Pergamentul folosit odinioară din necesitatea de a păstra scrise anumite informaţii a traversat frontierele timpului, chiar dacă utilizarea lui s-a redus considerabil. În ţara noastră, fabricarea pergamentelor ar fi fost o activitate de mult dispărută dacă doamna inginer Lucreţia Miu, directoarea ştiinţifică a Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Pielărie şi Textile, nu ar fi început un demers inedit, prin care şi-a dorit să reînvie o îndeletnicire veche de mai bine de 800 de ani.

Povestea bandiţilor romantici: Bonnie & Clyde

de Andrei Dicu

La 23 mai 1934, au fost executaţi celebrii Bonnie Elizabeth Parker şi Clyde Chestnut Barrow, deveniţi inamicii publici ai SUA în perioada Marii Crize Economice. Renumiţi pentru jefuirea băncilor, benzinăriilor şi a micilor magazine, Bonnie şi Clyde au cunoscut celebritatea şi graţie filmului pe care regizorul Arthur Penn l-a dedicat acestor doi tâlhari şi asasini în anul 1967.

Muzicieni pursânge: Sandra şi Michael Creţu

de Elena Şerban

Au aceeaşi zi de naştere, acelaşi nume de familie, aceeaşi familie şi aceeaşi pasiune uriaşă pentru muzică. Celebra cântăreaţă germană, care făcea furori în anii ’80, Sandra, dar şi fostul său soţ, compozitorul român Michael Creţu, sunt născuţi în aceeaşi zi: 18 mai. Frumoasa solistă, în 1962, iar talentatul muzician, în 1957.