Sănătate

Feriţi-vă de murăturile în oţet!

de Gabriela Niculescu

Suntem în sezonul în care se prepară murăturile şi ne apropiem de cel în care se consumă cele mai multe astfel de preparate, dar puţină lume ştie că acestea pot fi nocive. Persoanele sănătoase pot consuma frecvent murături, mai ales dacă sunt preparate cu mai puţină sare şi preferabil fără oţet. Însă, în ciuda efectelor benefice, ele sunt interzise celor cu afecţiuni renale severe sau celor cu hipertensiune. Profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi (foto), directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, ne-a oferit informaţii preţioase despre substanţele conţinute de legumele murate şi modul în care ne influenţează sănătatea.

Cercetătorii recomandă exerciţiile fizice intense

de Cătălina Tăgârţă

Dacă până nu demult toată lumea ne sfătuia să mergem pe jos cel puţin 30 de minute pentru a slăbi şi a ne menţine sănătatea inimii, descoperirile recente ale oamenilor de ştiinţă au scos la iveală faptul că, pentru a obţine rezultate pe măsură, e important şi ritmul în care ne mişcăm. Cu alte cuvinte, reprizele scurte, dar intense de exerciţii fizice au mai multe efecte benefice asupra inimii şi sunt şi mai eficiente în reducerea grăsimii din sânge.

Ştiri sănătoase (394)

de Dana Purgaru

Sedentarismul duce la tromboză venoasă

Cei care fac muncă de birou fără să se ridice de pe scaun ore în şir sunt predispuşi la apariţia trombozei venoase profunde. Statistici îngrijorătoare arată că incidenţa acestei boli este în creştere, la fel şi numărul deceselor din această cauză. În Marea Britanie, de pildă, organizaţia Lifeblood a prezentat recent un raport care arată că zilnic mor zece persoane din cauza acestei afecţiuni.

Unul din zece români e bolnav de plămâni din cauza fumatului

de Cătălina Tăgârţă

Anul acesta s-a sărbătorit, pentru prima oară, Ziua Pneumologiei Româneşti. Motivaţiile unei astfel de zile (ce a fost marcată la data de 3 octombrie) derivă din presiunea pe care o pune prevalenţa în creştere a unor afecţiuni cronice non-transmisibile precum: bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), astmul bronşic, bronşiectaziile, fibrozele interstiţiale şi altele, din necesitatea de a corecta imaginea pneumologiei (confundată adesea cu ftiziologia) şi de a demonstra că avem o societate dinamică. Cu această ocazie, profesor doctor Florin Mihălţan (foto), preşedintele Societăţii Române de Pneumologie (SRP), a atras atenţia cu privire la importanţa prevenţiei şi a amintit de campaniile iniţiate de SRP de-a lungul timpului.

Ştiri sănătoase (393)

de Dana Purgaru

Premieră naţională pentru „bunăstarea“ arterelor

Doi pacienţi au suferit recent, în premieră naţională, proceduri de implantare a unui stand pentru bifurcaţii, la Spitalul Universitar din Bucureşti. Noua tehnică permite o funcţionalitate mai bună a arterelor, standul este mai uşor de montat, iar costul e redus (poate ajunge la 1.500 de euro, însă 75% din valoare poate fi acoperită prin Ministerul Sănătăţii). Read more: Ştiri sănătoase (393)

Farmacist Iulia Preda: „În România, automedicaţia este o problemă naţională“

de Gabriela Niculescu

Sistemul sanitar deficitar din România şi lipsa educaţiei în domeniul farmaceutic au dus ca românii să se trateze adesea după propriile reguli. De la banala aspirină luată pentru orice la algocalminul care scade febra „în orice condiţii” şi până la antibioticele cu spectru larg folosite chiar la o durere de măsea, acest obicei ne distruge sănătatea, ne agravează bolile existente şi ne dezvoltă rezistenţa în faţa unor noi agenţi patogeni, lăsându-ne lipsiţi de ajutor chiar şi în faţa celor mai pricepuţi doctori. Nici suplimentele alimentare, mineralele şi vitaminele nu sunt inofensive. Pentru a afla unde duce automedicaţia am stat de vorbă cu Iulia Preda (foto), doctorand al Facultăţii de Farmacie în cadrul UMF „Carol Davila” din Bucureşti, în domeniul chimiei analitice şi biofarmaciei, şi realizatoarea emisiunilor „Weekend GTV” şi „Noi să fim sănătoşi” de la Giga TV.

Fumatul, activ sau pasiv, distruge neuronii

de Cătălina Tăgârţă

V-aţi gândit vreodată că activităţile care vi se par mărunte, cum ar fi să săriţi peste o masă pe zi sau să fiţi lipsiţi de speranţă, vă pot afecta creierul? Chiar dacă e vorba despre lucruri sau despre fapte neînsemnate, dacă le practicaţi cu regularitate, acestea vor lăsa totuşi în urma lor consecinţe vizibile. Medicul neurolog Crisanda Vîlciu (foto), de la Centrul Medical PULS, vă spune care sunt obiceiurile care vă fac rău, pentru a încerca să corectaţi la timp aceste deprinderi.

Alimentele care luptă cu astenia de toamnă

de Gabriela Bunea

Oboseala intensă şi prelungită, somnolenţa, stresul accentuat sau durerile de cap - toate acestea sunt simptomele specifice asteniei de toamnă, pe care le resimt foarte multe persoane în această perioadă. Aceste manifestări ale organismului pot fi însă combătute cu ajutorul unei alimentaţii sănătoase.

Ştiri sănătoase (392)

de Dana Purgaru

Femeile care nasc băieţi sunt protejate de Alzheimer

Un nou studiu arată că femeile care au fost însărcinate cu un băiat vor avea în creierul lor de-a lungul întregii vieţi ADN masculin. Deşi impactul biologic al acestui ADN străin este neclar, cercetătorii au descoperit că femeile care aveau mai mult ADN masculin în creier prezentau şanse mai mici de a fi suferit de boala Alzheimer, ceea ce sugerează că ADN-ul masculin protejează mamele de această afecţiune.

Durerea de burtă ascunde mai multe afecţiuni

de Cătălina Tăgârţă

Durerea, indiferent că e de măsea, de mână, de stomac sau în orice altă parte din corp s-ar instala, creează un disconfort la fel de mare. Pentru a scăpa de ea, e important să depistăm rapid cauza şi să primim tratamentul corect. În cazul durerii abdominale, de exemplu, lucrurile sunt cu atât mai complicate cu cât jena instalată în această zonă din corp poate avea multiple motive. Iată care sunt cele mai frecvente dintre acestea.

Exerciţiile de respiraţie îmblânzesc simptomele astmului

de Cătălina Tăgârţă

Bolnavii care suferă de astm bronşic sau părinţii ai căror copii au primit acest diagnostic e bine să ştie că un anumit tip de exerciţii, numite Buteyko, pot îmbunătăţi simţitor starea de sănătate a bolnavului. În plus, dacă sunt efectuate cu regularitate, exerciţiile ajută la scăderea numărului de medicamente. Doctor Laura Bara (foto), medic specializat în medicină sportivă, reprezentanta Clinicii Ortokinetic din Bucureşti, ne-a spus mai multe pe această temă.