Editoriale

La „Fest(in) pe Bulevard“ şi amintirile sunt respectate!

...Acum o săptămână, în București, a început a III-a ediție a Galei Teatrului Nottara, intitulată „Fes(in) pe Bulevard”. O aluzie la faptul că „Nottara” este considerat un teatru de (pe) bulevard, dar și o realitate care spune că avem și un Bulevard al teatrului divers, de calitate. Un Festival cu 24 de spectacole din țară și din străinătate, lansări de carte, colocvii și „Călătoria” regizorului Gavril Pinte începută în teatru, continuată într-un autobuz londonez cu etaj prin Bucureștiul iubit. În vremuri când nu ne sunt apreciate cum se cuvine Valorile, în general, și cele plecate în ceruri, în special, Teatrul Nottara a avut o remarcabilă idee de a oferi în această ediție de „Fest(in)” și o secțiune „In Memoriam”.

Ploaie de Festivaluri, secetă de concluzii!

…Ca o sfidare a crizei financiare tot mai profundă, în lumea noastră teatrală plouă cu Festivaluri. Există un maraton de Festivaluri în mai toate teatrele profesioniste, ba și Gale ale teatrelor independente, teatrelor pentru copii și tineret, de păpuși. Unii susțin că sunt prea multe Festivaluri, că se risipesc în van fonduri ce ar putea fi utilizate mai bine.

Teatrul scurt pe termen lung...

... Când, în noiembrie 1976, la Oradea, se lansa un Festival de teatru scurt, regizori, actori și spectatori aveau să descopere frumusețea spectacolului condensat. Câțiva cronicari dramatici au susținut chiar că nașterea Festivalui a fost grăbită și de superbele texte de teatru scurt semnate, pe atunci, de Teodor Mazilu și Dumitru Solomon.

„Münchhausen“, star la Festivalul „George Enescu“

…Serbările galante ale remarcabilului Festival „George Enescu”, ediția a XXII-a, a oferit printre atâtea momente notabile și un eveniment absolut inedit: s-a prezentat „Münchhausen - Stăpânul minciunilor”, întâia operă pentru copii înscrisă pe firmamentul vestitului Festival, ajuns, ca valoare, al treilea din lume. Evenimentul s-a datorat extraordinarei soprane de ecou mondial Felicia Filip, care, în numai un an de directorat, a oferit Operei Comice pentru Copii o altă viață, o aureolă aparte, cum a fost această ultimă premieră, opera compusă de maestrul Dan Dediu (și spectaculos dirijor al orchestrei), pe libretul germanului Holger Siemann. N-a fost doar o seară magică pentru copiii peste 14 ani, ci un regal și pentru adulți, meritul revenind remarcabilului regizor Cristian Mihăilescu și echipei sale de cinci stele, care au știut să respecte povestea, să o întinerească și să o îmbogățească în sensuri noi. Dintr-o superbă Echipă de creație remarc armonia mișcării scenice adusă de reputatul coregraf Răzvan Mazilu, dansul celor 13 văcuțe declanșând ropote de aplauze. Laude pentru creatoarele încântătoarelor costume și decoruri (Andreea Rotaru și Daniela Drăgulescu), ca și designului video de efect al lui Bogdan Nedelcu. Cum să nu fie un spectacol de zile mari când ai și minunați actori, distinși interpreți de operă, însă cu acuratețe și în ludicul lor dramatic: Daniel Filipescu (Münchhausen), Valentin Racoveanu (Münchheim), Andreea Iftimescu (Frau Kern), Ștefan Schuller (Actorul; Creditorul), Lisbeth (Raluca Oprea). Cu toții valoroși, entuziaști, impecabili în interpretare, respectând meseria, cât și publicul juvenil, elogii Orchestrei și Ansamblului de balet ale Operei Comice pentru Copii.

Dada, da’ nu pentru începători!

…La anul, mai exact la 6 februarie 2016, se va împlini un veac de când s-a lansat curentul-revoltă Dada, avându-l la timonă pe românul Tristian Tzara, la „Cabaret Voltaire”, în Zürich. Cu gândul mai mult la data istorică decât la fenomenul subcombat, inventivul regizor Radu Afrim a structurat Gala tânărului actor Hop (al cărui director a fost în ultimii trei ani) pe literatura dadaistă, într-un concept „Dada” în regim de „Vacanță la mare”, voit „Un exercițiu liber pentru realizarea căruia se acceptă orice formulă estetică având ca suport un poem, o proză sau o operă de artă dadaistă”. La o primă vedere, un interesant act de cultură ediția a XVIII-a a Galei tânărului actor, organizată impecabil de UNITER și Vox Maris Grand Resort Costinești (patron Nicușor Năstase). La o analiză obiectivă, dadaismul s-a dovedit o căciulă prea mare, un univers nu prea înțeles pentru tinerii actori de 22-24 de ani, încorsetați, blocați de mișcarea dadaistă. De unde, destul plictis, concurenți mai puțini ca la edițiile anterioare! Absolut de acord cu Ion Caramitru, președintele UNITER, care, în Colocviul ce a urmat Galei, declara că o asemenea tematică, a dadaismului, se preta unor actori între 32 şi 35 de ani!

Teatrul, ca „un butoi cu pulbere“!

…La porțile Orientului, în Balcanii de ani și ani „butoiul cu pulbere” al Europei, la București, timp de opt zile (28 august - 4 septembrie), un Eveniment de rezonanță: întâia ediție a Festivalului NETA (New European Theater Action), la inițiativa neobositului, freneticului Ion Caramitru, directorul Naționalului bucureștean, președintele UNITER, printre membrii fondatori ai rețelei cu 68 de reprezentanți din 19 țări europene! O Gală unică, cu 13 spectacole - și colocvii după reprezentații - în măsură să ne prezinte mișcarea teatrală din Balcani, nu prea cunoscută, dar nici străină publicului românesc. O dramaturgie aparte, cu profund caracter politic, de protest și angajare, un teatru vehement, și el un „butoi cu pulbere”, prezentând fără machiaj „Ororile războiului” și ale lumii tot mai globalizate.

Fermecătoarea lecţie de teatru a Doamnei Sanda Manu

...Ultimul Festival de teatru independent, „Undercloud”, m-a marcat cel mai mult prin Confesiunea unei Legende. Sanda Manu nu este doar o minunată Doamnă a teatrului românesc, dânsa întruchipează Legenda, cu o încântătoare tinerețe spirituală la cei 82 de ani! Regizor de elită, care a montat în toată țara, în Anglia și în America. Extraordinar profesor pentru destinul atâtor generații de actori, regizori și teatrologi, tineri frumoși în speranța lor, cu șansa unui înțelept dascăl bolnav de teatru, ajunși nume de referință, de la Andrei Șerban, George Banu la Mircea Diaconu, George Mihăiță și câte alte zeci de diamante ale scenei.