- Cistita poate fi prevenită dacă beţi zilnic, timp de trei săptămâni, trei căni cu infuzie de sulfină (30 g la un litru de apă). Vă veţi dezinfecta căile urinare.
- Dacă apar răguşeală, dureri în gât şi febră este posibil să aveţi laringită. Maceratul de lemn-dulce (50 g rădăcină mărunţită ţinute într-un litru de apă caldă timp de 24 de ore) vă calmează durerile.
- În criza acută de bronşită cronică, mai ales dacă este însoţită de sufocări, infuzia de lumânărică diminuează mucozităţile şi calmează tusea. Beţi zilnic un litru de apă în care aţi pus o mână de plantă uscată, lăsaţi-o să se infuzeze timp de 15 minute şi consumaţi-o între mese.
„Foaie verde busuioc, ia mă bag şi eu la joc!”, sună un început de cântec popular românesc. Să fi ştiut strămoşii noştri de efectele terapeutice ale acestei plante aromate? Se pare că da. Oricum, acest lucru a fost confirmat de recentele studii efectuate de un grup de cercetători indieni. Conform acestora, consumul de busuioc poate fi folosit în combaterea efectelor îmbătrânirii, datorită proprietăţilor sale antioxidante. Specia de busuioc, numită „busuiocul sfânt”, este foarte apropiată de planta aromată utilizată în bucătăria occidentală, fiind des utilizată în mâncărurile asiatice.
Extractul din această plantă, originară din India, a fost utilizat mult timp în medicina ayurvedică şi în alte părţi ale Asiei, pentru proprietăţile sale de revitalizare.
Protecţie împotriva radicalilor liberi
Cercetătorii au stabilit că extractul este eficient în protecţia împotriva radicalilor liberi, substanţe chimice cancerigene, ce pot ataca organe-cheie, cum ar fi inima, ficatul şi creierul şi pot cauza daune la nivelul genelor şi celulelor nervoase. Studiul validează utilizarea tradiţională a plantei ca substanţă ce încetineşte efectele îmbătrânirii în sistemul medicinei ayurvedică. În plus, arată şi modul în care busuiocul acţionează la nivel celular. Planta, al cărei nume latin este Ocimum Sanctum, este cultivată în mod normal în vase de pământ în casele şi în grădinile din India. În trecut, a mai fost folosită pentru o multitudine de boli, cum ar fi febră, răceală, malarie şi diabet.
Tărâţele de grâu conţin substanţe care atacă alimentele ajunse în stomac, înlesnind funcţia digestivă. Consumate în cantităţi cât mai mari, dar măcinate, acestea vă asigură un surplus de vitamine de care corpul uman are nevoie. Bogăţia substanţelor active - vitamine (mai ales beta-caroten, B-uri, minerale, aminoacizi - inclusiv aminoacizi graşi esenţiali şi carbohidraţi) - se recomandă în combaterea multor afecţiuni, de la demineralizări, afecţiuni endocrine, neuromusculare, cardiace, digestive, obezitate, convalescenţă până la rahitism şi anemii severe.
Ajută la scăderea colesterolului
Produsele din ovăz şi tărâţele de ovăz trebuie incluse într-o alimentaţie echilibrată, deoarece s-au dovedit învingătoare în lupta cu colesterolul. După un regim cu tărâţe de zece zile, nivelul colesterolului scade cu 13%.
Un pansament stomacal
Datorită proprietăţilor sale, acestea acţionează ca un pansament pentru stomacul bolnav. Se recomandă amestecul a două linguriţe cu tărâţe măcinate cu miere şi consumarea lor pe stomacul gol. Praful de tărâţe se poate combina cu orice lichid: ceai, suc, ciorbă, dar temperatura acestuia nu trebuie să depăşească 40 grade, pentru a proteja vitaminele.
Recomandat în diete, dar şi în menţinerea siluetei
Cu ajutorul tărâţelor se poate face şi o eficientă cură de slăbire, şi cu cât cantitatea consumată este mai mare, cu atât scăderea în greutate va fi mai rapidă, cu rezultate vizibile în aproximativ două săptămâni. Trebuie reţinut că numai două linguriţe cu praf de tărâţe nu au eficienţă într-o dietă, totul depinde de cantitatea pe care o consumăm.
Taie pofta de mâncare
Tărâţele sunt săţioase, astfel încât cei care urmează această dietă mănâncă mai puţin, fără să aibă probleme de sănătate.
Combate constipaţia
Puneţi în fiecare dimineaţă două linguri cu tărâţe într-o cană şi opăriţi-le cu ceai. Amestecaţi bine conţinutul, pentru a-l omogeniza şi, când se mai răceşte, beţi-l pe stomacul gol, înghiţitură cu înghiţitură. După o pauză de circa zece minute puteţi servi micul dejun.
Tratează furunculele şi coşurile
Furunculele şi coşurile pot fi vindecate prin aplicarea de comprese obţinute din tărâţe calde, stropite cu oteţ. Se fierb tărâţe de grâu până la obţinerea unei paste dense. Se înfăşoară într-o pânză de bumbac, având grijă să nu fie prea fierbinte. Se aplică pe ganglionii limfatici umflaţi. Se înfăşoară cu un şal de lână. Fierte în vin, acestea ajută la îndepărtarea unor erupţii de pe cap. Se vor face spălături zilnice.
Cum se prepară borşul Se pun într-un vas tărâţe de grâu amestecate cu 1-2 pumni cu tărâţe de porumb până se umple un sfert din volumul său. Se umezesc apoi bine cu puţină apă rece, după care se toarnă apa clocotită, umplându-se trei sferturi din volumul vasului. Se amestecă bine cu un făcăleţ şi apoi se adaugă huşte (tărâţe acrite de la borş). În lipsa huştelor se umezesc la început tărâţele cu borş în loc de apă rece. După ce se omogenizează bine, se acoperă cu o pânză curată şi se lasă să stea la cald. După 24 de ore, borşul este gata. Cantitatea ce trebuie consumată se strecoară înainte de întrebuinţare.